Argument › Nr. 2/2010

Argument 2/2010

Valori de patrimoniu și arhitectura contemporană

Coordonator volum:
Prof.dr.arh. Daniela Rădulescu - Andronic
Copertă:
Lect.dr.arh. Marina Mihăilă
Grafică:
des. Roland Vasiliu
Machetare, tehnoredactare, corectură, traducere:
arh. Maria Mănescu

© 2010 Editura Universitară „Ion Mincu” Bucureşti


Argument ... pentru ”argument”

Dezbaterea privind relaţia dintre valorile de patrimoniu şi arhitectura contemporană constituie o problemă de esenţă pentru remodelarea expresiei arhitecturale a zonelor urbane actuale. Tematica „VALORI DE PATRIMONIU ŞI ARHITECTURă CONTEMPORANĂ” a făcut obiectul unei sesiuni ştiinţifice organizate de universitatea noastră în perioada 25-26 februarie 2010. Studiile de valoare prezentate la această sesiune au fost selectate pentru volumul al doilea al publicaţiei „Argument”.

Lucrările şi-au propus să analizeze idei şi forme spaţiale prin care să se impună modele culturale elevate, apreciind că spaţiul de arhitectură este creator nu numai de activităţi, dar şi de idei, sisteme de gândire care pot influenţa calitatea instruirii.

În general, pornim de la aprecierea că teoriile asupra valorilor de cultură sunt adevăruri parţiale, relative. Dacă acceptăm că teoriile, conceptele sunt în mare parte subiective, selecţia valorilor de artă şi arhitectură este evident dificilă în prezent, funcţie şi de specificul culturii moderne care nu este o cultură omogenă.

Astfel, contextul discuţiei ne obligă să definim noţiunile de valoare şi patrimoniu. Ce este valoarea? Ne precizează Constantin Noica: „Valoarea este, obişnuit, un semn pus peste lucruri. Aici lucrurile nu sunt altceva decât sensul lor. în ceea ce sunt, sunt semn: semnul că sunt şi cât sunt” (1).

Mergând mai departe pe firul gândului, dacă ne propunem să abordăm aspecte ale teoriei semnelor sau semnificaţiilor, trebuie să reuşim să stabilim ce anume reprezintă valoarea de patrimoniu, deci ce trebuie restaurat, regenerat sau ce poate fi îndepărtat. în acest sens, o istorie critică a arhitecturii trebuie să separe apele, să evidenţieze valorile de nonvalorile din arhitectură.

Pentru descoperirea spaţiilor care trasează identitatea acestor valori de patrimoniu apelăm la memorie, la surprinderea momentelor semnificative ale trecutului. în fenomenul de cultură, timpul spiritual nu se derulează în concordanţă cu realitatea, nu este identic cu timpul istoriei, deşi între cele două timpuri există profunde şi interesante relaţii. Pe de altă parte, ideea spaţiului arhitectural, reprezentativ pentru un anumit stil sau o anumită cultură, trebuie înţeleasă în relaţie cu ideea culturii creatoare de forme şi spaţii semnificative.

Complementaritatea potenţial-actual sau dintre valorile de continuitate şi valorile de discontinuitate structurează noile modele de regenerare urbană/arhitecturală.

Una dintre cele mai sugestive idei pe care o propun spre meditaţie studenţilor arhitecţi aflaţi la început de drum este următoarea afirmaţie a lui Ştefan Odobleja: „Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea este goală, ochii privesc fără să vadă” (2). Această observaţie, aparent foarte simplă, ne oferă un adevăr de mare profunzime spirituală care poate constitui un reper pentru studiile noastre teoretice.

În contextul acestei discuţii am pregătit noul volum al publicaţiei „Argument“, pentru înţelegerea evoluţiei ideilor legate de polemica: trecut-prezent-viitor. Lucrările ştiinţifice elaborate de tinerii arhitecţi semnalează momente semnificative ale regenerării potenţialului urban existent, punctează idei cu valoare estetică sau polemici dependente de transformările sociale.

Autorii pun în discuţie, variate aspecte ale revitalizării spaţiilor urbane existente:

  • admiraţia valorilor de patrimoniu,
  • indiferenţa şi chiar dispreţul faţă de aceste valori sau
  • abordarea neutră, fără sclipiri creative.

În principal, prin organizarea acestor sesiuni ştiinţifice a profesioniştilor pasionaţi de arhitectură ne propunem să structurăm o modalitate de evoluţie a programelor de învăţământ sau de cercetare din domeniu, programe prin care să se concretizeze expresii şi forme de arhitectură adecvate comunităţilor urbane aflate într-o permanentă metamorfozare.

Apariţia publicaţiei „Argument” constituie un moment important stabilit prin programul strategic de FORMARE CONTINUă, program cu deschidere europeană specific învăţământului de arhitectură şi urbanism.

Prof. dr. arh. Daniela RĂDULESCU ANDRONIC

Bibliografie

  1. NOICA, Constantin, Devenirea întru fiinţă, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, pp. 106-107.
  2. ODOBLEJA, Ştefan, Introducere în logica rezonanţei, Scrisul Românesc, Craiova, 1984.

1. Studii și proiecte de cercetare

Cerasella Crăciun
Valori ale patrimoniului natural dispărut din arealul central al municipiului București

Maria Boștenaru Dan
Impactul evenimentelor catastrofale asupra arhitecturii: relația cu reprezentarea în proiectul arhitectural/artistic

2. Document

Lorin Niculae
Roșia Montană, patrimoniul condamnat

3. Comunicări științifice - Concepte arhitectură

Marina Mihăilă
Despre inserții urbane și discontinuități de spațiu

Codruța Iana
Analiză morfologică și aplicații în evaluarea patrimoniului

Beatrice-Gabriela Jöger
Tradiție și modernitate în utilizarea materialelor textile în arhitectură

Iulian Gudină
Intervenții noi în cadrul construit existent. Propunere de analiză a procesului și de apreciere a rezultatului

Maria Enache
Vechi și nou în arhitectura Maramureșului

Tudor Corâci
Perspective de intervenție pentru clădiri istorice

Mihaela Palade
Particularitățile volumetriei bisericii Mănăstirii Dealu în contextul arhitecturii eclesiale contemporane

Mariana Nițu
Tipologie contemporană a spațiilor dedicate memoriei. Patrimoniu versus intervenții contemporane.

4. Comunicări științifice - Reabilitare și restaurare

Virgiliu Polizu, Mircea Căpățână
Scoaterea din pericol a clădirilor de patrimoniu

Virgiliu Polizu, Ruxandra Căpățână
Mănăstirea Voroneț. Completarea incintei istorice

Mircea Căpățână
Restaurarea muzeului Vila dr. N. Minovici

Mircea Căpățână, Ruxandra Căpățână
Metode de protecție în primă urgență pentru monumentele aflate în pericol. Studiu de caz: castel Pelișor

Anca Mihaela Constantin
Studiu de caz Casa Fântâneanu Slatina: propunere spre clasare și restaurare

Radu-Petre Năstase
Casa Braicoff. Proiect de restaurare și reconversie funcțională

Dorina Onescu-Tărbujaru
Metode de abordare a reamenajărilor clădirilor de patrimoniu

Ciprian Simion
Valori de patrimoniu și arhitectura contemporană. Inserție culturală în Piața Ovidiu, Constanța

George Miron Stăncioiu
Conceptul de „Eurostație” – Impact pe plan european și național: Accesibilitate, servicii și instalații sigure

George Miron Stăncioiu
Reinventarea gărilor – Abordare și strategii pentru viitor în programul arhitectural al clădirii de călători

Anca Stăncioiu
Reabilitarea clădirilor de patrimoniu și conversia acestora în locuințe sociale pentru tineri

5. Comunicări științifice - Urbanism și peisagistică

Cristina Enache
Peisajul ca patrimoniu. Valoarea parcurilor monument. Studii: Parcul Carol și Parcul Știrbey

Alina Voiculeț
Hibridizarea în arhitectură și urbanism. Clădiri hibride și zone tip fringe belt

Cristina Constantinescu
Identitate colectivă. Rolul valorilor de patrimoniu în reactivarea spațiului public contemporan

Alexandru-Ionuț Petrișor
Abordarea conceptuală integrată a patrimoniului natural și cultural reflectată în convenții internaționale

Anca Stăncioiu
Reabilitarea și conversia parcurilor industriale în grădini ale viitorului