Codruţa IANA

Analiză morfologică și aplicații în evaluarea patrimoniului

Abstract:

Consider că ceea ce numim la ora actuală « analiză arhitecturală » necesită anumite comentarii, pentru a discerne ceea ce urmărim sub numele de analiză. Acest termen capătă multiple accepțiuni, foarte diferite în școlile de arhitectură. Adesea termenul « analiză » se folosește, fără nicio distincție, pentru a desemna orice formă de investigație, respectiv simple discuții sau comentarii limitate la judecata de gust departe de o rigoare științifică ce ar putea scoate la lumină paradigme regulatoare sau ipoteze valabile. De aceea, de cele mai multe ori, aceasta este prezentată ca o «sinteză » pe care o numim prea ușor «analiză», fără a se depăși cu adevărat sensul comun al acestor cuvinte.

Toată această muncă, cu scop descriptiv are un dezavantaj deoarece o descriere nu este suficientă pentru a caracteriza formele și niciodată nu își propune să le segmenteze în conformitate cu cerințele noastre analitice. De exemplu, în efortul lor de generalizare conceptuală, terminologiile descriptive nu țin cont de structurarea reală a materialelor în cauză empirică și de inventarul segmentelor care preocupă analiza morfologică în modul în care acestea sunt delimitate spațial și de modul în care se face această delimitare. Același lucru se întâmplă la clasele și clasificările stabilite lingvistic, unde noțiunea de "tip", „stil”, „curent” , de exemplu, au conotații generalizante și imprecise de multe ori. Nici terminologia erudită de arhitectură nu scăpa de aceste critici. În general există un act puternic de exemplificare, dar lipsind – prin prisma teoriilor esteticii- obiectivitatea. Aceste ambiguități ale limbajului contravin obiectivității la care accede o cerectare științifică riguroasă. De accea nu putem confunda descrierea cu analiza ele având, practic, finalități diferite.

Analiza morfologică nu este o metodă nou folosită în teoria și istoria arhitecturii sau artelor în general. Dar s-a rezumat, în cel mai bun caz, la clasificări și ordonări de informații. Procesul inventarierii, sistematizării informaței și teoretizării, folosite de către diverse domenii științifice, cum ar fi arheologia, sau etnografia și-au dovedit fiecare punctul său propriu de vedere, concluziile finale și ipotezele fiind diferite pe același corpus. Ceea ce nu trebuie pierdut din vedere este perspectiva multiplă pe care au oferit-o aceste cercetări, perspective care, dacă ar fi puse împreună și compatibilizate ar putea forma un tablou complet al subiectelor în cauză. Analiza morfologică generală a fost dezvoltată de Fritz Zwicky – astrofizician în cadrul California Institute of Technology (CalTech), ca o metodă de structurare și investigare a tuturor seturilor de relații conținute de complexul de probleme multidimensionale, necuantificabile, prin anii treizeci. Necesitatea acestei viziuni a apărut atunci când a fost nevoie de o analiză multicriterială cu rădăcini în multe câmpuri de activitate. Tocmai din această cauză metoda a putut fi folosită în multe domenii, de la astrofizică la marketing, științe economice și iată, teoria arhitecturii. La acest capitol este de pomenit istoricul român Dinu Theodorescu, care în monografia sa “Le chapiteau ionique grec” publicată la Geneva în 1980, folosește această metodă pentru a analiza ordinul ionic, relizând o cartografiere și o analiză morfologică exemplară a acestuia.

Download:

Publicat în Argument 2/2010


Articole de același autor:

Codruţa IANA:
Sistemul de certificare de calitate „Building for life”. Exemplu de aplicare la reabilitarea cartierului Angel Town, Londra - Argument 1/2009
Minimalismul lui Tadao Ando, continuator al filosofiei tradiționale japoneze zen - Argument 3/2011