Impactul evenimentelor catastrofale asupra arhitecturii: relația cu reprezentarea în proiectul arhitectural/artistic

Contribuția investighează o alternativă la abordarea științelor inginești, sociale și naturale a mitigării dezastrelor: abordarea prin artă, nu știință. În prima parte se face o recenzie a căii urmate pentru sensibilizarea treptată a problemelor de inginerie seismică și seismologie inginerească la științe sociale și apoi arhitectură și urbanism. Apoi, cu metoda de cercetare a fenomenologiei, se introduce conceptul de memorie, memorie a spațiului catastrofei. Această memorie poate fi accesată prin reprezentări artistice: scenografie, grădini, film, pictură, randări 3D sau fotografie. Reprezentarea catastrofelor în fotografie poate fi urmărită cel mai bine în colecția Canadian Centre of Architecture, o investigație preliminară pentru proiectul unei șederi la centru. Memoria trebuie luată în considerare în proiectele de reconstrucție. Sunt analizate astfel de proiecte, dar și spațiile create prin scenografie, arta grădinii sau film din punctul de vedere al arhitecturii memoriei, și anume, în ce măsură se păstrează „ruina”, acest rezultat temporar al catastrofei, de asemenea momentane. Dar nu numai în reconstrucție trebuie păstrată memoria construcțiilor de dinainte de a fi afectate de catastrofă: și în proiectele de consolidare trebuie păstrată memoria spațiilor, formelor și materialelor de dinainte de intervenție, fiind nevoie de integrarea consolidării seismice cu restaurarea sau conversia arhitecturală. Este prezentată și abordarea demolării în cazul dezvoltării speculative în București, trecute și prezente, și posibilitatea de a transfera concepte din proiectul artistic în intervenția pe sit real prin viitoarea introducere a tuturor sensurilor în modelarea urbană GIS.