ro | en
ArgumentNr. 9/2017

O discuție: (Framing) Imaginile în mișcare pentru arhitectură și discursul critic arhitectural - semantici și forme

  • / Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, România
  • / Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, România

Rezumat

Suntem obișnuiți să concepem arhitectura în perspective sau chiar în imagini secvențiale, fiecare având un impact asupra ochiului și a mintii (a perceptorului ca cititor). Desenul de arhitectură ca status și implicit definit ca exercițiu, conduce imaginația în rezultarea (uneori) a unor locuri și modele specifice. Procesul de educație în academiile de arhitectură se bazează de fapt pe desenul de mână, diagramare și sintetizări de informații prin desen, ceea ce este de fapt o acțiune-și-rezultat 2D, rezidând într-o imaginație a unui model - model spațial – a arhitecturii posibile (existente sau în procesul de fabricare).

Asa cum programarea arhitecturii avansează în conformitate cu un număr de oameni, densități și prezentele/viitoarele provocările ale secolului 21, asemenea sunt si noile resurse de percepere în procesul de framing și (rezultatul) înapoi al impactului asupra noilor perspective dezvoltate în noi tipuri de imagini în mișcare ca noi dinamici cinematice.

Chiar și o listă a arhitecturii în imagini în mișcare se va rezuma pentru majoritatea publicului în filme care prezintă arhitecți, arhitectură și locuri, sau chiar obiect de design, referențialul de prezentator și al (subiectului filmului/) temei care influențează atât percepția diferită față reprezentarea statică de imagini - de la desene de mână ale modelelor, fotografie sau chiar panoramare (statice sau reprezentari 360 de grade în mișcare).

Articolul propus este condus către sensul de a avea arhitectură prezentată ca discurs în imaginile în mișcare și în noile tipuri de framing de dinamică cinematică, ca resursă valoroasă pentru învățare largă și academică, înțelegând transformările privind semantica de design arhitectural și stil a secolului 21. Mai multe sublinieri și observații vor fi detaliate pe câteva exemple.

Download


Alte articole

Marina Mihăilă, Mihaela Ciolache, Raluca Pestisanu, Andra Giuglea, Mara Vasile, Ștefan Mihăilescu
Revizitand arhitectura contemporana ca tribut: un ghid al Bucureștiului de secol 21 (2018)

Mihaela Zamfir (Grigorescu), Marina Mihăilă
Tematică vs. exerciții de arhitectură: tendințe în arhitectura contemporană reflectate în atelierul de proiectare la anii IV-V, școala de arhitectură_UAUIM (2017)

Marina Mihăilă
#muzeuldearhitectura – ca formă de educație (2016)

Marina Mihăilă, Cristian Bănică
House-housing – abordări în designul arhitectural | 2 studii de caz realizate (2015)

Marina Mihăilă, Cristian Bănică
Gândind reconectarea urbană – arhitectură, cercetare prin proiect | studiu de caz – Mayfair development (2015)

Ștefan Mihăilescu, Marina Mihăilă, Mihaela Zamfir (Grigorescu)
3 studii de caz – o discuție asupra ambientului sustenabil (2014)

Marina Mihăilă
Despre experimente și arheologii urbane. București (2013)

Cristina Enache
Intervenții în peisaj – de la eveniment la experiment (2013)

Cristina Enache
Identitate. Restructurare. Peisaj (2012)

Marina Mihăilă
Memoria Urbană. Continuitate (2012)

Marina Mihăilă
Despre inserții urbane și discontinuități de spațiu (2010)

Cristina Enache
Peisajul ca patrimoniu. Valoarea parcurilor monument. Studii: Parcul Carol și Parcul Știrbey (2010)

Marina Mihăilă
Ar(t)chitecture_artă, imaginație, percepție, arhitectură_ (2009)

Cristina Enache
Peisajul erei informaționale între tehnologie și genius loci (2009)