Memoria Urbană. Continuitate

Întâmplări mai mari sau mai mici sunt prezente în spațiul memoriei urbane.

Le cunoaștem din povestiri, sau ne face plăcere să le descoperim când facem cunoștință cu un oraș.

Povestea spațiului-oraș este o istorie aplicată, emoțională, și face ca spațiul să devină un loc.

Ontologia spațială ține de memorie, dar și de capacitatea spațiului de a o înmagazina.

Întelegerea memoriei în contemporaneitate, se află cumva între spiritul locului și spiritului timpului/ între genius loci și zeitgeist.

Parcurgerea spațiului nu depinde decât de sens, dispoziția către decodificarea ‘semnelor’, și de accentul pus în spațiu de obiectele arhitecturale sau urbane. Trecătorii nu sunt decât martorii atmosferei actuale și a măsurii amintirii ce se citește prin comportamentul urban, lumina din ochi, sau starea de confort pe care o resimt la contactul cu spațiul.

Cuvinte cheie: ‘genius-loci’, ‘zeitgeist’, continuitate, ‘place’/’non-place’, timp, patrimoniu.