ro | en
Argument › Nr. 15/2023

Cartarea percepției. Abordări inovatoare de cartografiere digitală ca metode de investigație urbană

https://doi.org/10.54508/Argument.15.12

  • / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO
  • / Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO

Rezumat

Această lucrare prezintă metode de traducere a abordărilor inovatoare de cartografiere, de la tehnici bazate pe hârtie din perioadele istorice la tărâmul digital pentru 3 studii de caz: București, Lisabona și Roma. Astfel de tehnici bazate pe hârtie sunt harta orașului Romei din secolul al XVIII-lea (de Giambattista Nolli), hărțile psiho-geografice din anii 1950-60 dezvoltate de situaționiști (Guy Debord) și noi machete vizuale de la arhitecți și urbaniști (Kevin Lynch, Saverio Muratori). O cartografiere anterioară elaborată de Bostenaru și Panagoupoulos (2014) a cutremurului de la Lisabona din secolul al XVIII-lea, bazată pe o cronică gravată în azulejos a evenimentului, este, de asemenea, considerată un punct de bază pentru o vizualizare mai modernă a percepției acestei locații. Tehnicile digitale includ hărți narative și cartarea stratificată. Au fost investigate mai multe tipuri de hărți narative pentru tururi pe jos sau cu bicicleta. Aceste categorii de de tururi sunt o metodă de investigație, mai potrivită în arhitectură decât în geografie, așa cum s-a văzut pentru Roma. Fotografia este un alt astfel de instrument și o ruta parcursă pe traseul unei hărți narative este potrivită pentru această metodă. Clădirile cartografiate se întind de la exemple de patrimoniu din secolul al XX-lea, la locuri relevante pentru efectele cutremurelor, acestea din urmă pentru București și Lisabona.

Metoda de evaluare vizuală rapidă folosită (Rapid visual screening RVS) se concentrează pe materialul structural din București, în timp ce abordările privind habitatul de patrimoniu subliniază rolul materialelor verzi, pentru Lisabona și Roma. Inovațiile în hărțile de hârtie, precum și gândirea scenariilor (Helmuth Kahn) permit diferențierea dintre clădirile emblematice și cele comune, ceea ce poate fi realizat digital prin hărți narative. După cum arată exemplul de la Lisabona, un pas suplimentar poate fi crearea de modele VR și 3D sau de conținut video. În concluzie, aceste tipuri de instrumente sunt utile pentru a investiga straturi ale orașului, pentru a nara locuri urbane.

Cuvinte cheie

psiho-geografie, evaluare vizuală rapidă, tururi ghidate , hărți narative

Download

Referințe

  1. Balandina, E., Balandin, S., Koucheryavy, Y., Mouromtsev, D. (2015). IoT use cases in healthcare and tourism, 2015 IEEE 17th Conference on Business Informatic, Vol. 2 pp. 37-44. https://doi.og/10.1109/CBI.2015.16.
  2. Bektaş N, Kegyes-Brassai O. (2022). Conventional RVS Methods for Seismic Risk Assessment for Estimating the Current Situation of Existing Buildings: A State-of-the-Art Review. In Sustainability. 14(5):2583. https://doi.org/10.3390/su14052583
  3. Bostenaru Dan, M. (2013). Management of Innovation: Innovation Policy in Urban Development, Urbanism. Architecture. Constructions 4 (2):3-18.
  4. Bostenaru Dan, M., Panagopoulos, T. (2014). Digital Modeling of the Impact of the 1755 Lisbon Earthquake. Bucharest. "Ion Mincu" Publishing House.
  5. Caniggia, G. (1986). Lettura di Firenze – Strukturanalyse der Stadt Florenz, in Malfroy, S., Caniggia, G.: Die morphologische Betrachtungsweise von Stadt und Territorium – L'approche morphologique de la ville et du territoire. Zürich. ETH, Lehrstuhl f. Städtebaugeschichte.
  6. Ciurdărescu, A. (2015). Expoziţie Andrei Ciurdărescu la Accademia di Romania din Roma (icr.ro). Retrieved from https://www.icr.ro/roma/expozitie-andrei-ciurdarescu-la-accademia-di-romania-din-roma.
  7. DANUrB (2019). Danurb Tours. Retrieved from https://danurbtours.eu/#welcome.
  8. de Dreuille, S. (2014). Piante i piante. Retrieved from https://www.villamedici.it/residenze/simon-de-dreuille/.
  9. Debord, G. (1955). Introduction to a Critique of Urban Geography. in K. Knabb (ed.) Situationist International. Bureau of Public Secrets.
  10. Debord, G. (1967). La Societé Du Spectacle. Paris, Editions Champ Libre.
  11. Eftenie, V. (2021). Rolul fotografiei în studiul de arhitectură și urbanism - suport de curs. București: Editura universitară „Ion Mincu”
  12. Eftenie, V. (2012). Fotografia, instrument metodic de cunoaștere și investigare în planul imaginii urbane, mijloc de operare în procesul de concepție- proiectare, București: Editura universitară „Ion Mincu”
  13. Federal Emergency Management Agency (FEMA) (2015). FEMA P-154: Rapid Visual Screening of Buildings for Potential Seismic Hazards: A Handbook. Washington, DC. Applied Technological Council (ATC).
  14. Fiedrich, F., Gehbauer, F., Leebmann, Johannes, Lungu, D., Markus, M., Schweier, C. (2004). EQSIM: A New Approach to Damage Estimation. In: Lungu, D. (Ed.). Earthquake Loss Estimation and Risk Reduction. Vol. 2. (pp. 273 - 286). Bucharest, Independent Film.
  15. Gociman, C. O. (2000). Tipologia Hazardului și Dezvoltarea Durabilă. Generalități, Concept, Problematică, București: Editura universitară „Ion Mincu”
  16. Gorgoglione, L.; Malinverni, E.S.; Smaniotto Costa, C.; Pierdicca, R.; Di Stefano, F. (2023). Exploiting 2D/3D Geomatics Data for the Management, Promotion, and Valorization of Underground Built Heritage. Smart Cities 6(1), 243-262. https://doi.org/10.3390/smartcities6010012 
  17. Hostettler, S., (2023). A Resilient Future: Science and Technology for Disaster Risk Reduction, EPFL Edx Course, https://www.edx.org/course/a-resilient-future-science-and-technology-for-disa
  18. Ioan, A. (2012). Marcel Iancu și alfabetul său formal: un exercițiu didactic în derulare (I), Arhitectura (3), p. 22.
  19. Ioan, A. (2022). Marcel Janco Reloaded, Arhitectura (5-6), p. 208-219.
  20. Kahn, H.(1966) Thinking about the Unthinkable, Avon, New York.
  21. Langenbach, R. (2019). Rome was! The Eternal City, from Piranesi to the Present. Novato CA. ORO Editions.
  22. Lynch, K. (1960). The Image of the City. Cambridge MA. MIT Press.
  23. Muratori S. (1960). Studi per una operante storia urbana di Venezia. Instituto poligrafico dello Stato Libreria dello Stato, p. 97-208.
  24. Muratori, S. (1963). Studi per una operante storia urbana di Roma. Roma. Consiglio Nazionale delle Ricerche.
  25. Parlamentul României (2022). Lege nr. 212 din 12 iulie 2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, Monitorul Oficial nr. 708 din 14 iulie 2022
  26. Salewski, C. (2011). Of the Relation of Scenarios and Paranoia. In: Le Roy, F.; Wynants, N.; Hoens, D.; Vanderbeeken, R. (Eds.). Tickle Your Catastrophe!: Imagining Catastrophe in Art, Architecture and Philosophy (Studies in Performing Arts and Media), (pp. 187-196) Academia
  27. Selle, K. (1994) Was ist bloß mit der Planung los? Dortmund. IRPUD.
  28. Taleb, N. N. (2007). The black swan: The impact of the highly improbable (1st ed). Random House.
  29. Toma-Dănilă, D. (2020). Bucureștiul și cutremurele. Retrieved from https://arcg.is/5PzKe.
  30. Tice, J., Steiner, E., Ceen, A. (2005). Nolli Map of Rome | InfoGraphics Lab (uoregon.edu). Retrieved from https://infographics.uoregon.edu/projects/pastprojects/nolli/ .
  31. Tice, J., Steiner, E., Ceen, A., Camerlenghi, N., Svevo, G. and student research team (2021). Interactive Nolli Map Website (stanford.edu). Retrieved from https://web.stanford.edu/group/spatialhistory/nolli/.

Alte articole

Adrian Ibric
Proiecte transnaționale de circularitate urbană, tranziție verde și dezvoltarea inovativă a orașelor, finanțare prin instrumentele JPI Urban Europe și parteneriatul DUT (2023)

Adrian Ibric
Materiale și Sisteme Inovatoare pentru Mediul Construit Finanțate prin Programele Europene (2022)

Maria Boștenaru Dan
Arhitectura vernaculară a șvabilor sătmăreni (2019)

Maria Boștenaru Dan
Influența grădinilor japoneze asupra grădinilor contemporane (2017)

Jill Bouratoglou, Lia Dikigoropoulou, Maria Boștenaru Dan
Experiența de recenzie în atelierul de arhitectură virtual prin bloguri (2016)

Maria Boștenaru Dan
Educatia plastica asistata de calculator (2016)

Maria Boștenaru Dan
Land Art cu pereți verzi (2015)

Jill Bouratoglou, Lia Dikigoropoulou, Grace Dubon, Maria Boștenaru Dan, Dóczy Pál
Cercetarea prin proiect in arhitectura băilor termale (2015)

Maria Boștenaru Dan
Arhitectura de vilegiatură din Balatonfüred, Ungaria – traseu urban (2014)

Maria Boștenaru Dan, Diana Mendes
Aspecte economice ale mitigării riscului seismic în structura urbană și constructivă (2014)

Maria Boștenaru Dan
Prezența pădurii în oraș la Karlsruhe, Germania și Carei, România – ocazie pentru evenimente culturale (2013)

Maria Boștenaru Dan
Participativismul și managementul dezastrelor (2012)

Maria Boștenaru Dan
Rudolf Fränkel în București, 110 ani de la naștere (2012)

Maria Boștenaru Dan
Impactul evenimentelor catastrofale asupra arhitecturii: relația cu reprezentarea în proiectul arhitectural/artistic (2010)

Maria Boștenaru Dan
Peisajul arhitectural din perioada interbelică și nevoia de regenerare astăzi. Parcurs geografic în România, Italia, Grecia, alte țări din Europa (2009)