ro | en
ArgumentNr. 14/2022

Distanța și distanțarea în spațiile urbane publice în perioada pandemiei de Covid-19

https://doi.org/https://doi.org/10.54508/Argument.14.08

  • / prof. dr. arh., habil. urbanism, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO
  • / conf. dr. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO

Rezumat

Distanța s-a insinuat puternic în viața noastră și a devenit un „personaj” foarte prezent al vremurilor în care trăim. Am devenit nu numai mai suspicioși, ci și mai precauți în ceea ce privește consumul, utilizarea și comunicarea în spațiile publice, privindu-le prin filtrul distanțării. Transformările distanței fizice și psihice impuse odată cu pandemia COVID-19 sunt corelate cu cele induse de utilizarea pe scară largă a tehnologiei comunicațiilor și a localizării geospațiale. Ca urmare, acum orașele par „impregnate” cu o nouă dimensiune a comportamentului în relație cu distanța care pare să fie aceeași pentru toți dar, de fapt, este unică pentru fiecare dintre noi.

Un nou tip de relație ia naștere din modul în care multiplele forme hibride de distanță apar între distanța sanitară impusă de autorități pentru limitarea răspândirii pandemiei și distanța mentală, de evadare, facilitată de utilizarea permanentă a tehnologiei.

Pentru arhitectură, distanța este un fundament atât pentru concepția, cât și pentru proiectarea spațiului urban. Distanța este, însă, și unul din factorii care influențează decisiv experiența spațiului urban, iar pandemia a făcut să devină și mai evident faptul că, fără experiența percepției și a utilizării ei directe de către oameni, arhitectura nu există.

Lucrarea arată o serie de rezultate ale unui studiu preliminar asupra reacției arhitecților și urbaniștilor la distopia spațială instalată și modul în care un nou tip de „distanță-comportament-proximitate” acționează prin diferite instanțe ca un ingredient activ, multistratificat al vieții urbane de zi cu zi. Sunt prezentate principalele repere ale noului limbaj spațial al distanței și distanțării în orașe, arătând că distanțarea ca fenomen după pandemie a afectat și continuă să afecteze comportamentul și percepțiile cetățenilor, influențând și arhitecții în reconsiderarea distanței ca instrument conceptual în proiectarea mediului construit.

Cuvinte cheie

distanțare, proximitate, liminalitate, comportament, limbaj

Download

Referințe

  1. Askarizadab, R., Jinliaoa, H., Jafaric, S. (2021). The influence of COVID-19 on the societal mobility of urban spaces. Cities, 119, 103388, https://doi.org/10.1016/j.cities.2021.103388
  2. Beech, N. (2011). Liminality and the practices of identity reconstruction. Human Relations, 64(2), (pp. 285-302). doi:10.1177/0018726710371235
  3. Cheval, S., Adamescu, M., C., Georgiadis, T., Herrnegger, M., Piticar, A., Legates, D.R. (2020). Observed and Potential Impacts of the COVID-19 Pandemic on the Environment. International Journal of Environmental Research and Public Health, 2:17 (11), (pp.78-81).
  4. Debord, G. (1970, 2006). Societatea spectacolului. (C. Savoiu, Trans.) București: Ed. Rao.
  5. Economu, M. (2020). Social Distance in COVID-19: Drawing the line between protective behavior and stigma manifestation. Psychiatrik Journal, 20;32(3), (pp.183-186). doi:10.22365/jpsych.2021.025
  6. Fatmi, M. R. (2020). COVID-19 impact on urban mobility. Journal of Urban Management. 9(3), (pp.270-275). https://doi.org/10.1016/j.jum.2020.08.002
  7. Fratesi, U.,  Rodríguez-Pose, A. (2016). The crisis and regional employment in Europe: what role for sheltered economies? Economy and Society, 9(1), (pp.33-57).
  8. Honey-Rosés, J., Anguelovski I., Chireh K., V., Daher, C., Konijnendijk van den Bosch, C., Litt, S. J., Mawani, V., McCall, M., K. l, Orellana, A., Oscilowicz, E., Sánchez, U., Senbel, M., Tan, X., Villagomez, E.k, Zapata, O.  Nieuwenhuijsen, J M. (2020). The impact of COVID-19 on public space: an early review of the emerging questions – design, perceptions and inequities. Cities & Health, 5(1), (pp.263-279). doi: 10.1080/23748834.2020.1780074
  9. Hunter, M. (2021). Resilience, Fragility, and Robustness: Cities and COVID-19. Urban Governance, 16:16. https://doi. org/10.1016/j.ugj.2021.11.004.
  10. Iordache, D.D., Barbu, M. (2021). Analiza comparativă a trei platforme de e-Learning utilizate de către studenți în perioada pandemiei de COVID-19. Revista Română de Informatică și Automatică, 31(4), (pp.55-66). doi: 10.33436/v31i4y202105
  11. Jens, K., Gregg J. S. (2021). The impact on human behaviour inshared building spaces as a result of COVID-19 restrictions. Building Research & Information 49:8, (pp. 827-841). https://doi.org/10.1080/09613218.2021.1926217
  12. Norberg-Schulz, C. (1971). Existence, Space and Architecture, London: Praeger Publishers.
  13. Sharifi, A., Khavarian-Garmsir, A. R. (2020). The COVID-19 pandemic: Impacts on cities and major lessons for urban planning, design, and management. Science of the Total Environment, 749.10:1016, (pp. 123-128).
  14. Shaobo, K. Zhang, Z., Liu, Y. Ng, S (2021). The closer I am, the safer I feel: The distance proximity effect of COVID-19 pandemic on individuals' risk assessment and irrational consumption. Psychology and Marketing. 2021:38, (pp. 2006-2018).
  15. Tricarico, L., De Vidovich, L. (2021). Proximity and post-COVID-19 urban development: Reflections from Milan, Italy. Journal of Urban Management, 10, (pp. 302-310).
  16. Toth, K., Subramanium, M. (2003). The Persona Concept: A Consumer-Centered Identity Model. Proceedings of the 2nd International Workshop of Requirements Engineering for High Assurance Systems (RHAS), Monteray bay, California, (pp. 89-92).
  17. Wayland, S. (2021). Liminality and COVID-19 – what do we already know? International Journal of Mental Health Nursing, 30:1, (pp. 1291-1292). doi: 10.1111/inm.12909

Alte articole

Andra Panait, Elena Cristina Mândrescu, Traian Colțan
Adaptabilitatea spațiului public. Centrul istoric București (2021)

Angelica Stan
Câteva observații asupra modului în care se reflectă dunărea în mentalul locuitorilor ei. Un studiu de caz românesc: Dunărea de Jos, Orașul Giurgiu (2019)

Angelica Stan
Parcul urban – de la concept, la proiect (2015)

Andra Panait
Trei arhitecți, trei metode - O analiză comparativă (2012)