Locuirea în curți comune – două ipostaze morfologice și spațiale. Intervenții contemporane într-un țesut minor cu valoare istorică
https://doi.org/10.54508/Argument.16.14
- Andra Panait / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO
- Alina Stoica / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO
- Cristina Mândrescu / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO
- Traian Colțan-Dima / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO
Rezumat
Articolul de față folosește drept pretext două teme ale anului II, Parcurs & Exterioritate (semestrul 1) și Grupare de case (semestrul 2), și se bazează pe îndrumarea didactică a autorilor în cadrul atelierului de proiectare al grupei 22, Departamentul Bazele Proiectării de Arhitectură, Facultatea de Arhitectură, UAUIM, an universitar 2021-2022. Lucrarea investighează locuirea în curți comune în două ipostaze morfologice și spațiale diferite și are ca principal scop reliefarea modului în care identitatea unui anumit țesut istoric preexistent poate influența caracteristicile spațial- volumetrice ale intervențiilor studenților.
Textul este structurat pe trei paliere. Un palier teoretic, legat de locuirea în curți comune, ca tipologie distinctă bucureșteană, ce include un studiu comparativ făcut pe două tipuri de țesut - unul planificat și altul dezvoltat spontan. Al doilea palier este unul pedagogic ce detaliază metoda didactică care se concentrează pe separarea diferitelor niveluri semantice, documentând și înțelegând procesele care au influențat realitatea studiată. În cele din urmă, al treilea palier este acela în care examinăm modul în care diferitele observații obținute în urma lecturii urbane și a multiplelor analize sunt interpretate și implementate în propunerile studenților.
Autorii argumentează necesitatea folosirii în îndrumarea de atelier a studiului evoluției în timp a spațiilor urbane cu trăsături morfo-tipologice specifice, dincolo de relațiile complexe pe care acest model de locuire le implică și de echilibrul fin ce trebuie găsit între construit și neconstruit, între colectiv și individual, între public și privat.
Orașul se dovedește a fi o realitate puternic influențată de istorie, în care noile clădiri se sprijină pe cele anterioare, care le dictează o anumită configurație spațială. În cadrul propunerilor arhitecturale, stabilirea premiselor și mecanismelor interne de concepere a proiectelor prezentate au avut drept motor lectura urbană preliminară ca element esențial în înțelegerea realității construite preexistente, continuarea trăsăturilor particulare dobândite în timp și respectarea identității țesutului istoric preexistent.
Cuvinte cheie
locuire, grupare de case, analiză tipo-morfologică, vernacular, planificat, metodă, pedagogie de arhitectură