Trei arhitecți, trei metode - O analiză comparativă

Ce metodă, ce sistem folosește un arhitect pentru a proiecta o clădire? Cum pot fi translatate în designul de arhitectură nevoile programatice și contextul, cu diferitele lor grade de libertate și constrângeri?

Această lucrare trece în revistă câteva dintre metodele de lucru, ca parte integrantă a procesului de design. Este analizată metodologia de design a trei arhitecți: Peter Eisenman, Lars Spuybroek (NOX), Ben van Berkel (UNStudio) cu accent pe următoarele aspecte:

Teoria: ce elemente sau concepte s-au desprins din poziția lor teoretică,

Metodă: cum își organizează arhitectul procesul de proiectare, cum și unde, în ce stadiu folosește CAAD-ul

Rezultatul: cum influențează teoria și metoda rezultatul final al procesului de design

Alegerea acestor arhitecți s-a făcut pe 3 criterii de bază: 1) Variația nivelurilor de CAAD necesare pentru a studia o abordare particulară - secvențele de design ale celor trei implicând abilități de design de o complexitate sporită; 2) Scara la care sunt aplicate metodele: la nivel arhitectural sau urban și schimbarea accentului de pe formă (Eisenman), pe eveniment (NOX) sau pe program (UNStudio); 3) Lucrările teoretice publicate de autori și felul în care se regăsesc aplicate în arhitectura pe care o practică.