Lorin NICULAE

Proiectul de arhitectură ca act de cunoaștere

Abstract:

Care este poziția epistemologică a proiectului în suma actelor de cunoaștere prilejuite de arhitectură? Este actul proiectării, prin definiție greu de încadrat în categorii, unic și irepetabil, un act de cunoaștere? Și dacă da, ce fel de cunoaștere: observațională, empirică sau teoretică? Este proiectarea cunoaștere comună sau științifică? Putem vorbi despre un proiect de arhitectură ca despre o cercetare, sau există cercetări incluse în proiect? Poate fi originalitatea proiectului interpretată ca investigare originală cu scopul dobândirii de cunoaștere și înțelegere comunicabile? În ce măsură ipoteza proiectului poate fi infirmată prin procesul de proiectare? Există incompatibilități între scopurile proiectării de arhitectură și scopurile cercetării științifice? Poate fi arhitectura experimentală considerată experiment științific? Și dacă da, în ce condiții? Articolul de față nu încearcă să răspundă întrebărilor de mai sus ci își propune să aducă lumină cu privire la temele luate în discuție, făcând posibile propriile răspunsuri ale cititorului.

Download:

Publicat în Argument 7/2015


Articole de același autor:

Lorin NICULAE:
Educația non-formală în învățământul de arhitectură - Argument 8/2016
Inovația în design. O reconsiderare necesară - Argument 9/2017
Casa din zori - Argument 10/2018
Roșia Montană, patrimoniul condamnat - Argument 2/2010
Proiectarea comunicativă, factor cheie al sustenabilitatății arhitecturii sociale - Argument 6/2014
ARHIPERA - arhitectură pe limită - Argument 5/2013
Locuința socială în sărăcie extremă - Argument 4/2012