„A treia cameră”. Explorări antropologice și arhitecturale
https://doi.org/10.54508/Argument.11.12
- Anda-Ioana Sfinteș / Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, România
- Ruxandra Păduraru / Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, România
- Ruxandra Balcanu / Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, România
- Dragoș David / Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, România
Rezumat
Rolul locuinței transformată în acasă este definitoriu pentru individ în formarea identității, în dezvoltarea personală și a relațiilor cu ceilalți, dar și în cadrul realității sociale și politice pe care o poate reproduce sau chiar contesta. Înțelegerea specifică și în profunzime a mecanismelor de căutare, construire și reconstruire a lui acasă poate deveni, în acest context, un element de bază în proiectarea de arhitectură centrată pe utilizare și nevoile utilizatorilor. În articolul de față urmărim să evidențiem parte din provocările actuale ridicate de spațiul locuit utilizatorilor săi, explorând modul în arhitectura care poate influența/potența utilizarea spațiului.
Cercetarea bibliografică întreprinsă în acest scop a avut drept obiect identificarea componentelor arhitecturale și antropologice ce țin de construirea/reconstruirea lui acasă raportate la rolul acestora în dezvoltarea personală și în negocierea relațiilor cu familia sau cu cu cei din afară. Cercetarea bibliografică a fost completată de o cercetare de teren desfășurată în cadrul unui workshop ce a urmărit investigarea utilizării camerei „libere” dintr-un apartament de trei camere locuit de un cuplu/o familie de două persoane. Rezultatele obținute ilustrează utilitatea unei astfel de cercetări ce poate sta la baza regândirii arhitecturii locuințelor, în ideea de a răspunde nevoilor actuale, dar și mentalităților și stilurilor de viață aflate într-o continuă schimbare și renegociere.