ro | en
ArgumentNr. 7/2015

Mobilitatea ca punct de pornire în redefinirea relațională individ – oraș - teritoriu

Rezumat

În perspectivă fenomenologică, latura sensibilă a omului este referința primordială, iar legătura cu un anumit loc specific reprezintă elementul cheie. Deteritorialitatea este de neconceput.

Pe de altă parte însă, considerând modul de viață contemporan ca pe unul de tip nou (nu prin raportarea pripită la conotațiile mai bun sau mai rău față de trecut), redefinirea anumitelor aspecte ne-ar putea pune pe gânduri. Ioana Tudora privește dintr-o perspectivă pozitivă deteritorializarea spațiului:

„Deșirarea orașelor de-a lungul autostrăzilor nu duce la o dispariție a urbanității, ci la o nouă configurare a ei, iar mobilitatea extremă nu face ca individual să fie dezrădăcinat ci, dimpotrivă, să-și poată întinde rădăcinile acolo unde găsește locul prielnic… o nouă redefinire a spațiului și o nouă relație individ-grup-teritoriu își găsește resursele într-o nouă formă de socializare ce încetează a mai ține cont în mod exclusiv de principii economice, de logici ale productivității sau ale igienei spațiale.”

Deșirarea teritorială apare în momentul în care deplasarea între puncte nu mai constituie o problemă. Se regăsesc aceleași spații ale cotidianului: piață, loc de muncă, cartier, loisir ce găsesc un nou mod de constituire în cadrul rețelei.

În același sistem de gândire, structura de tip bloc și implicit locuirea acesteia nu face decât să completeze și să deservească eficient funcțiile metropolei – organism unitar de scară considerabilă, format din mi de particule. Astfel, o multitudine de celule de locuit, alăturate și suprapuse, aparțin unui sistem a cărui armonie depinde în mod direct de buna funcționare a componentelor, fiecare îndeplinind o funcție stabilă în cadrul economiei ansamblului. La scară mai largă, prin regenerarea și întreținerea celulelor individuale se asigură viața și funcționarea întregului organism al orașului.

Prezența oricărei noi astfel de unități în oraș poate regenera o zonă, în viața orașului vitalitatea transmițându-se de la o unitate la alta.

Download


Alte articole

Liliana Solon, Marius Solon
Model integrat al culturii arhitecturale București (MICAB) (2018)

Dana Chirvai, Tana Lascu, Vlad Baloșin
Arhitectura recentă între realitate și configurarea capricioasă (2017)

Daniela Rădulescu-Andronic, Adrian Spirescu, Dan Teodorescu, Alexandra Chiliman, Liviu Gligor, Lucian Ghișe, Răzvan Luscov, Dana Chirvai
“In Memoriam” – Profesorul nostru dr. arh. Gabriel Cristea (2016)

Dana Chirvai, Alina Voiculeț, Marius Solon
Dimensiunea formativă între tradiție și modernitate (2016)

Dana Chirvai, Alina Voiculeț, Marius Solon
Dimensiunea formativă între tradiție și modernitate (2016)

Dana Chirvai, Alina Voiculeț, Marius Solon
Dimensiunea formativă între tradiție și modernitate (2016)

Dana Chirvai, Alina Voiculeț, Marius Solon
Ambient sustenabil între tehnologie și expresivitate (2014)

Dana Chirvai, Alina Voiculeț, Marius Solon
Ambient sustenabil între tehnologie și expresivitate (2014)

Dana Chirvai, Alina Voiculeț, Marius Solon
Ambient sustenabil între tehnologie și expresivitate (2014)

Alina Voiculeț
Hibridizarea în arhitectură și urbanism. Clădiri hibride și zone tip fringe belt (2010)