Camera frumoasă (Workshop-ul „Locuri în afara limitei”, Echipa 5)

Lumea contemporană a deviat de la cursul firesc al lumii satului românesc, convinsă fiind că este un moment ce trebuie depășit, uitat, negat. Înființându-ne total rupți de ea cădem în capcana falsei evoluții întrucât nu ne putem considera nici mai norocoși, nici mai avansați, ci poate doar mai săraci. Valorile țăranului român – credința, puritatea, cinstea, curajul, determinarea sau legătura cu natura – sunt coordonate ale poporului român atestate de istorie, putând fi considerate însăși esența acestuia. Evaluând preocupările vieții cotidiene, care are tendința de a renunța la trecutul obștesc, preponderent rural, observăm că lăsăm satul românesc să moară (în conștiință și apoi în cultură), pierzând astfel propriul nostru proces de devenire. Ecoul lumii satului ar trebui să pătrundă prin intermediul acestor valori care, deși puse într-un alt context, se reinventează.

Cuvinte cheie: mesager (al muzeului), odaia bună, camera frumoasă, intangibil, curiozitate, valori