Conversia funcțională – un instrument al regenerării urbane

Astăzi, arhitectura contemporană pare că nu se mai naște dintr-un loc anume, chipul unei arhitecturi a locului (și a timpului) fiind încet-încet îndepărtat. Conservarea construcțiilor istorice înseamnă și o conservare a memoriei locului, clădirile istorice jucând un rol important în găsirea unor modele de revitalizare urbană.

Conversia unei clădiri poate fi înțeleasă ca o transformare, adică ca o schimbare prin (re)modelare a conținutului (sau a funcțiunii), fără schimbarea formei, de-a lungul unui parcurs care pleacă de la ceva, funcțiunea veche, către altceva, și anume funcțiunea nouă.

În mod pragmatic, conversia înseamnă o reutilizare a unei clădiri, pentru a corespunde și a se adapta cerințelor contemporane, în contextul (urban) din care face parte.

Dezvoltarea economică din perioada industrială a atras după sine o mare importanță acordată orașului, fapt ce a condus la o urbanizare alertă și la apariția marilor metropole și a conurbațiilor. Situl industrial din centrul orașului ocupă un loc distinct printre formele materiale ale vestigiilor industriale, memoria orașului contemporan fiind marcată de prezența fabricilor care au crescut odată cu el. Atunci când funcțiunea inițială a unei clădiri nu mai este utilă, așa cum se întâmplă cu clădirile provenind din timpul erei industriale, apare oportunitatea de a-i schimba întrebuințarea, caracterul arhitectural al clădirii păstrându-se.

Regenerarea urbană și reciclarea fondului construit existent sunt componente cheie în strategiile de planificare urbană, bazate pe managementul responsabil al resurselor. Conversia spațiilor industriale este o componentă implicită a regenerării urbane datorită amplasării siturilor industriale în zona centrală a orașelor.

O poveste interesantă despre istoria unui traseu și despre regenerare și reintegrare urbană prin conversie funcțională, este cea a liniei industriale de tren, „High Line” din New York. Impactul urban al acestei intervenții a fost considerabil, reciclarea liniei de cale ferată stimulând dezvoltarea imobiliară din zona ce se întinde de-a lungul traseului, lucru ce face din „High Line” un adevărat proiect de regenerare urbană.