ro | en
ArgumentNr. 13/2021

Heterotopii în vremea pandemiei. Redescoperirea casei

https://doi.org/10.54508/Argument.13.03

  • / lect.dr.arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO

Rezumat

Articolul explorează impactul situației pandemice asupra funcțiunilor rezidențiale. În general, regulile de distanțare socială și protecție au făcut ca locuitorii să aibă o altă perspectivă asupra locuințelor. Dintr-o dată, căminul a constituit întreaga scenă a vieții, suplinind ceea ce nu se mai putea accesa în spațiul public: socializarea, sportul, distracția, munca etc. A fost normal atunci, ca spațiile și funcțiunile rezidențiale să sufere transformări. Aceste metamorfoze s-au insinuat în locuințe, definind spațiile astfel încât să servească potrivit situației generale. Articolul analizează câteva aspecte pe care starea pandemică le-a influențat sau schimbat în ”spații altfel”, heterotopii ca cele descrise de filozofului Michel Faucoult. Spații de criză, în vremuri de criză.

Cercetarea a pornit de la o experiență proprie, ca proiectant de arhitectură, și s-a dezvoltat într-o privire mai amplă asupra situației generale. Concluzia este că aceste ”spații altfel” sunt rezultatul adaptării omului la pandemie și dovedesc încă o dată capacitatea de a supraviețui, căutând mereu starea de echilibru.

Cuvinte cheie

pandemie, heterotopie, rezidențial

Download

Referințe

  1. Bachelard, G. (2003). Poetica spaţiului. (I. Bădescu, Trans.) Pitești :Paralela 45.
  2. Foster, N. (2020). The pandemic will accelerate the evolution of our cities. The Guardian: https://www.theguardian.com/commentisfree/2020/sep/24/pandemic-accelerate-evolution-cities-covid-19-norman-foster?fbclid=IwAR2-PSRchpBVPJ-HuFXEwrPxcQGy4uoojPk3ZvxfLMYPjPFbC5ay-VwqY8o
  3. Foucault, M. (1994). Dits et écrits, vol. IV. (Bogdan Ghiu, Trans). Paris :Gallimard.
  4. Heidegger M. (1982). Originea operei de artă. (Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu Trans) București: Univers.
  5. Le Corbusier. (1986). Towards a New Architecture, New York : Courier Corporation..  
  6. Movilă A. (2020), ”Architecture matters. Towards antifragility in the Post Pandemic Era”. Conferința SHARE 2020 : https://share-architects.com/architecture-matters-towards-antifragility-in-the-post-pandemic-era/?fbclid=IwAR0A57ye6s9fLlC0hgNXY6rLbZ48lkHqjxTM1pfndUd2pkJiaccs402S9p4
  7. McKay, M. (2020), When Life Feels Like a House Fire: Transforming Your COVID-19 Stress, New York: SkipJack Publishing
  8. Robinson, S., Pallasmaa, J. (2015). Mind in Architecture: Neuroscience, Embodiment, and the Future of Design, London: The MIT Press
  9. Simionescu, V. (2020). Încotro. În Buzdugan, R. (2020). Spații sigure 2(m)-020, (p.214), București: ebook
  10. Squire, L. R. (2009). Encyclopedia of Neuroscience, vol. 1. San Diego: Academic Press
  11. Vitruviu. (1964). Despre arhitectură. București: Editura Academiei Republicii populare Române
  12. Wolschke-Bulmahn J., Clark. ( 2021). From Garden Art to Landscape Architecture: Traditions, Re-Evaluations, and Future Perspectives, Munchen: Akademische Verlagsgemeinschaft

Alte articole

Codruța Iana
Minimalismul lui Tadao Ando, continuator al filosofiei tradiționale japoneze zen (2011)

Codruța Iana
Analiză morfologică și aplicații în evaluarea patrimoniului (2010)

Codruța Iana
Sistemul de certificare de calitate „Building for life”. Exemplu de aplicare la reabilitarea cartierului Angel Town, Londra (2009)