ro | en
Argument › Nr. 16/2024

Arhitectura hibridă. Locul interacțiunii sociale

https://doi.org/10.54508/Argument.16.17

  • / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO

Rezumat

Provocările secolului al XIX-lea, precum utilizarea intensă a terenurilor, densificarea, revitalizarea, fezabilitatea economică sunt condiții prealabile și recurente pentru elaborarea de ansambluri sau de obiecte arhitecturale hibride – accesibilitatea într-un timp scurt a unei varietăți de funcțiuni implică o utilizare eficientă a terenurilor, care împreună cu facilitarea activității pietonale duc la viabilitate economică și un sentiment ridicat de siguranță.

Noțiunea de utilizări mixte este din ce în ce mai răspândită ca strategie de îmbunătățire a calității mediului urban. Obiectivul acestui studiu este de a analiza multiplele implicații generate de arhitectura hibridă, atât la nivel urban, cât și social, prin promovarea interacțiunii umane.

Cuvinte cheie

hibridizare, hibrid, mix funcțional, interacțiune socială, urbanitate, catalizator, urban maker

Download

Referințe

  1. Barthes, R. (1997). Semiology and the urban. În N. Leach (Ed.), Rethinking architecture: A reader in cultural theory (p. 163). Routledge.
  2. Cambridge University Press. (n.d.). Adaptability. În Cambridge Dictionary. https://dictionary.cambridge.org/dictionary/ english/adaptability
  3. Caso, O., & Cavallo, R. (2013, 23.03). Hybrid Buildings Celebrate the Collective Realm: Design Research at the TU Delft. International EAAE Conference-Workshop-Exhibition Educating the Future: Architectural Education in the International Perspective, Istanbul, Turcia.
  4. Di Marino, Tabrizi, H. A., Chavoshi, S. H., & Sinitsyna, A. (2022). Hybrid cities and new working spaces – The case of Oslo. Progress in Planning, 170, article 100712. https://doi.org/10.1016/j.progress.2022.100712 
  5. Fenton, J. (1985). Hybrid Buildings. Pamphlet Architecture, 11, 41.
  6. Fentzloff, K. (2019). Die Debatte zur sozial-ökologischen Transformation. Konzepte des ›Guten Lebens‹ am Beispiel genossenschaftlich organisierter Wohnformen. Universität Wien.
  7. Fernandes Per, A., & Mozas, J. (2020). 50 Hybrid Buildings. Catalogue on the Art of Mixing Buildings. a+t architecture publishers.
  8. Fernandes Per, A., Mozas, J., & Arpa, J. (2011). This is Hybrid. a+t architecture publishers.
  9. Fischer, G.-N. (1992). Psihologia socială a mediului.
  10. Gasser, M., zur Brügge, C., & Tvrtkovic, M. (2014). Stadt, Quartier, Haus. În Raumpilot. Arbeiten (3. Auflage, pp. 67-96). Wüstenrot Stiftung.
  11. Holl, S. (2011). Prologue. În This is Hybrid. a+t architecture publishers.
    Ikeda, S. (2024). A City Cannot Be a Work of Art. Learning Economics and Social Theory From Jane Jacobs. Springer Nature Singapore Pte Ltd.
  12. Jacobs, J. M. (1999, March 13). Hybrid highrises. Paper presented at Debating the City: City Living and Cosmopolitanism, Museum of Sydney, Sydney, Australia.
  13. Koolhaas, R. (1994). Delirious New York. A Retroactive Manifesto for Manhattan. The Monacelli Press.
  14. Ochinciuc, C. V. (2002). Conceptul Devoltarii Durabile in Arhitectura: Proiectarea integrata. Editura Universitara ”Ion Mincu”.
  15. Oldenburg, R. (1989). The great good place: Cafes, coffee shops, bookstores, bars, hair salons, and other hangouts at the heart of a community. Marlow &Company. https://doi.org/10.2307/jj.9561417 

Alte articole

Irina Mihaela Moise
Arhitectura gonflabilă. Scurtă istorie critică a utilizărilor în arhitectură (2023)