La granița dintre periferie și centru. Metodă de intervenție într-o zonă hibridă de tip fringe-belt, în București.
https://doi.org/10.54508/Argument.15.02
- Silvia-Georgiana Pușcașu / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO
Rezumat
Proiectele contemporane de arhitectură răspund cerințelor contemporane și se adresează noilor tipuri de utilizatori, dar se înscriu mai ales în contextul orașului supus transformării. În mod deosebit, zonele metropolitane adoptă progresiv un rol instituțional, de putere economică și atractivitate culturală. Procesele de dezvoltare la care este supus organismul urban pot crea probleme de continuitate şi coerență din punct de vedere arhitectural-urbanistic. O urmare a acestor transformări este periferia de centru, o zonă de țesut periferic inițial amplasată mărginaș care a fost integrată, în timp, în zona centrală şi care, prin creșterea valorii terenului de mari dimensiuni amplasat în noua configurație, atrage presiuni de intervenție urbană.
Pentru o intervenție coerentă, este necesară o bună înțelegere a acestui proces şi a contextului fizic pus în discuție. În acest sens, morfologia urbană pune la dispoziție un limbaj şi un repertoriu de elemente ce devin instrumente de lucru pentru specialiști. Restructurarea urbană contemporană urmează principiile porozității pe un model policentric, un context în care aceste centre sunt interpretate ca noduri urbane ce pot dobândi un caracter polar, respectiv de atractivitate la nivelul orașului. Mai mult decât un proces posibil, în cazul periferiei de centru se va observa un fenomen de integrare, asimilare şi intensificare în baza principiilor nodalităţii şi, ulterior, a polarității, fenomen asociat unei forme urbane de centură limitrofă şi definit de conceptul fringe-belt.
În această lucrare, voi parcurge şi verifica aplicabilitatea acestor concepte prin analiza modelului urban al orașului București, se vor corela metode complementare de abordare a provocărilor contemporane şi se va aplica acest demers într-un sit amplasat în zona centrală, o zonă hibridă de tip fringe-belt cu oportunități de dezvoltare. Proiectul prezentat este rezultatul studiului pentru proiectul de diplomă, Forum Hașdeu: platformă academică într-o zonă hibridă de tip fringe-belt, în București.
Cuvinte cheie
fringe-belt, periferie de centru, porozitate, policentralitate, polaritate, nod
Download
Referințe
- Caniggia, G. & Maffei, G.L. (2017). Interpreting basic buildings. Firenze: Altralinea Edizioni
- Conzen, M.R.G. (1960). Alnwick, Northumberland: a study in town-plan analysis. Transactions and Papers (Institute of British Geographers) 27, iii–122.
- Conzen, M. P., Gu K. & Whitehand J.W.R. (2012). Comparing traditional urban form in China and Europe: a fringe-belt approach. Urban Geography 33(1), 22–45.
- Cotescu, M. & Antonescu D. (1963). Arhitect Petre Antonescu. Clădiri, construcții, proiecte și studii. București: Editura Tehnică.
- Derer, H. (2013). București: un oraș al universităților. In R. Tugui (Ed.), Universitas: Instituții de învățământ superior din București, 8–16. București: Igloo.
- Doytchinov G., Djukic A. & Ioniță C. (2015). Planning Capital Cities: Belgrade, Bucharest, Sofia, Verlag der Technischen Universität Graz
- Ellin, N. (2006). Integral Urbanism. New York: Routledge.
- Gauthier, P. & Gilliland J. (2006). Mapping urban morphology: a classification scheme for interpreting contributions to the study of urban form. Urban Morphology 10(1), 41–50.
- Gauthiez, B. (2004). The History of Urban Morphology, Urban Morphology 8(2), 71–89.
- Hall, T. (2013). The Potential Influence of Urban Morphology on Planning Practice, Urban Morphology 17(1), 54–56.
- Harhoiu, D. (2001). București, un oraș între orient și occident. București: Simetria.
- Heijer, A. C. & Magdaniel F.T.J. (2018). Campus–City Relations: Past, Present, and Future. Geographies of the University, 439–60. Cham: Springer.
- Ioniță, C. (2020). Golul ca instrument conceptual de investigare a organicității orașului postindustrial. București: Fabrik.
- Kropf, K (2004). MRG Conzen, Gianfranco Caniggia, Oscar Wilde and Aesop: or, why urban morphology may be right but not popular. Urban Morphology 8(1), 26–35.
- Maffei, G. L. & Maffei M. (2018). Interpreting specialized buildings. Milan: Altralinea Edizioni.
- Marcu, D. (1960). Arhitectură. București: Editura Tehnică.
- Maretto, M. (2009). Fringe-belt theory and polarities-landmarks theory. Urban Morphology 13(1) : 76–77.
- Oliveira, V., Monteiro, C. & Partanen, J. (2015). A Comparative Study of Urban Form, Urban Morphology 19(1), 73–92.
- Piano delle Regole, Comune di Como (2016). PARTE IV. La Caratterizzazione Del Patrimonio Edilizio Esistente., 539-583, https://www.comune.como.it/it/comune/territorio/pgt/documentazione/relazione-piano-delle-regole.html
- PMB. (2010). Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal - PUZ - Linia 5 Metrou Tronson 1 - Drumul Taberei - Răzoare, Tronson 2 - Răzoare - Eroilor, Tronson 3 - Eroilor – Universitate https://www3.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/753
- Samuels, I. (2008). Typomorphology and urban design practice. Urban Morphology 12(1), 53–62.
- Stan, A.(2009). Peisajul periferiilor urbane. Revitalizarea peisageră a zonelor periferice. București: Editura Universitară „Ion Mincu”.
- Strappa, G. (Ed.). (2018). Observations on urban growth. Milano: FrancoAngeli.
- Ünlü, T. (2022). Thinking about urban fringe belts: a Mediterranean perspective. Urban Morphology, 17(1), 5–20. https://doi.org/10.51347/jum.v17i1.2884
- Voiculeț, A. (2010). Hibridizarea în arhitectură și urbanism. Clădiri hibride și zone tip fringe-belt. Argument 2, 358–73.
- Whitehand, J.W.R. (1994) Development cycles and urban landscapes. Geography 79(1), 3–17.
- Whitehand, J.W.R. & Morton N.J. (2004). Urban morphology and planning: the case of fringe belts. Cities 21(4), 275–89.
- Wolfrum, S. (2018). Porous City. From Metaphor to Urban Agenda. Basel: Birkhäuser.