ro | en
ArgumentNr. 13/2021

Insula urbană ca morfem. Inserții pe Calea Moșilor

https://doi.org/10.54508/Argument.13.21

  • / stud. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO

Rezumat

Procesul de analiză și propunere a unor inserții în zona protejată Calea Moșilor atrage atenția cu privire la rolul pe care îl are sau poate avea insula urbană în dezvoltarea urbană – este aceasta un element pasiv sau un instrument activ?

Comentând două proiecte realizate în anul IV sub tema-cadru „conversie: extindere, reabilitare, construire în mod sustenabil”, ne vom raporta la identitatea acestui element morfologic prin prisma înțelegerii orașului ca organism. Pentru aceasta se va considera parcursul analizei ca studiu al tipologiei bazate pe proces (conceptul lui Caniggia și Maffei) iar parcursul proiectării ca fiind orientat pe obiectul integral, mai mult decât pe un obiect integrat (conceptul lui Ellin al urbanismului integral).

Aceste observații care pun accentul pe importanța etapizării relevă nevoia definirii termenului utilizat pentru insula urbană ca morfem și nu doar ca element constitutiv, reafirmându-i astfel rolul său activ și potențialul creativ în dezvoltarea urbană.

Cuvinte cheie

revitalizare, proces, integrare, morfologie, insula urbană

Download

Referințe

  1. Caniggia, G.; Maffei, G. L. (2017). Interpreting basic buildings. Altralinea.
  2. Doratli, N. (2005). Revitalizing historic urban quarters: A model for determining the most relevant strategic approach, European Planning Studies, 13(5), 749-772, http://dx.doi.org/10.1080/09654310500139558
  3. De Bellis, V. (2016). Tradition as an architectural ‚topos’: role and interpretation for the contemporary sustainable urban design, City as organism: new visions for urban life (22nd ISUF International Conference), 237-245. U+D edition.
  4. Ellin, N. (2006). Integral Urbanism. Routledge.
  5. Guillerme, J. (1977). The Idea of Architectural Language: A Critical Inquiry, Oppositions: A Journal for Ideas and Criticism in Architecture, 10, 71-76. MIT Press.
  6. Harhoiu, D. (1997). București, un oraș între Orient și Occident. Simetria.
  7. ICOMOS (1987). The Charter for the Conservation of Historic Towns and Urban Areas. https://www.icomos.org/charters/towns_e.pdf
  8. Kuoppa, J. (2013). Beyond Vague Promises of Liveability: An Exploration of Walking in Everyday Life, Space–Time Design of the Public City, 15, 157-170. Urban and Landscape Perspectives.
  9. Majuru, A. (2003). Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență. Compania.
  10. Mitrache, A. (2018). Explorări urbane – Calea Moșilor, București, Argument, 10, 97-114. Editura Universitară „Ion Mincu” Bucureşti.
  11. Morintz, S.; Cantacuzino, G. I.; Rosetti, D. V. (1959). Şantierul arheologic Bucureşti. Materiale şi cercetări arheologice, 5, 631-654. https://doi.org/10.3406/mcarh.1959.1182
  12. Zhou, Y. (2019). Crafting Urban Intervention: Mario Ridolfi’s Postwar Works in the City of Terni, dissertation, Tongji University.

Alte articole

Silvia-Georgiana Pușcașu
La granița dintre periferie și centru. Metodă de intervenție într-o zonă hibridă de tip fringe-belt, în București. (2023)