Parcul. Reper urban, element identitar, simbol temporal

Parcul urban este partea din oraș destinată promenadei, relaxării, întâlnirilor romantice. Considerat parte din natură, se uită adeseori că de fapt este teritoriu amenajat, plantat, unde fiecare alee a fost proiectată, luciul de apă a fost bine amplasat iar perspectivele sunt controlate prin masive plantate, arbuști sau vegetație floricolă, astfel încât parcul exprimă sentimente, nostalgii. Parcul urban este îmbogățit cu pavilioane, monumente, statui sau preia ruine existente sau inventate, spații cu destinație culturală, expoziții. Poate fi dezvoltat după scheme geometrice sau compoziții libere.

Atunci când anexat unei clădiri reprezentative sau include o astfel de construcție, parcul capătă cracter reprezentativ.Spațiu public organizat, cu o mare pondere în economia teritoriului urban, în timp, parcul ajunge un adevărat reper urban. Un parc poate separa cartiere ale orașului, ca limită dar poate lega zonele limitrofe, ca locuri de trecere, contribuind la constituirea comunității.

Uneori, parcul este asociat unor mari evenimente locale sau naționale (prin momentul constituirii sau dedicat ca atare), preluând sensul simbolic al acestora (vezi Parcul Fedinand sau Parcul Carol).