ro | en
Argument › Nr. 17/2025

Dinamica unui spațiu de lucru sănătos. Abordarea salutogenică post-pandemică

https://doi.org/10.54508/Argument.17.12

  • / Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, RO

Rezumat

Pandemia COVID-19 a evidențiat impactul semnificativ pe care stresul, asociat cu probleme de sănătate fizică și mentală, îl poate avea asupra productivității, eficienței muncii și sănătății mentale a angajaților. În acest context, se pune întrebarea în ce măsură locurile de muncă sunt pregătite să sprijine angajații în fața acestor provocări. Articolul de față explorează integrarea principiilor de proiectare salutogenică în spațiile de lucru contemporane, concentrându-se asupra modului în care arhitectura spațiilor de lucru poate contribui la bunăstarea angajaților. Cercetarea analizează literatura emergentă post-pandemică și subliniază necesitatea unui design sănătos al spațiului de lucru. Sunt evidențiate principalele deficiențe ale practicilor actuale, care, în timp ce urmăresc eficiența și interacțiunea, neglijează impactul asupra sănătății. Studiul încearcă să transpună principiile salutogene, precum comprehensibilitatea, gestionabilitatea și semnificația, în principii de proiectare care susțin procesele de recuperare, bunăstarea socială sau comportamentul sănătos. Lucrarea introduce conceptul de „coerență spațială”, care promovează o abordare holistică a proiectării centrate pe utilizator, care integrează principiile salutogene.

Cuvinte cheie

spații de lucru sănătoase, salutogeneză, coerență, arhitectură centrată pe utilizator, arhitectura birourilor

Download

Referințe

  1. Anon. 2025. „Clădire de birouri Karlstraße.” davidchipperfield.com. Accesat la 5 iunie 2025 (https://davidchipperfield.com/projects/office-building-karlstrasse).
  2. Adams, J. (2007). Managing people in organizations: Contemporary theory and practice. Palgrave Macmillan.
  3. Antonovsky, A. (1987). Unraveling the mystery of health: How people manage stress and stay well (Prima ediție). Jossey-Bass Publishers.
  4. Baran, I. (2017). Eficiența energetică a clădirilor și calitatea mediului interior în contextul preocupărilor pentru limitarea modificărilor climatice [Teza de Abilitare]. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași.
  5. Beck, D., Bonn, V., & Westermayer, G. (2010). Salutogenese am Arbeitsplatz. Die betriebliche Organisation von Gesundheit. 10, 7–14.
  6. Bury, S. M., Hedley, D., Uljarević, M., Li, X., Stokes, M. A., & Begeer, S. (2024). Profilele de angajare ale persoanelor cu autism: un studiu longitudinal pe 8 ani. Autism, 28(9), 2322–2333. https://doi.org/10.1177/13623613231225798
  7. Colenberg, S., & Jylhä, T. (2021). Identificarea strategiilor de design interior pentru locuri de muncă sănătoase – o revizuire a literaturii. Journal of Corporate Real Estate. https://api.semanticscholar.org/CorpusID:244770062
  8. de Paiva, A., & Jedon, R. (2019). Efectele pe termen scurt și lung ale arhitecturii asupra creierului: către o formalizare teoretică. Frontiers of Architectural Research, 8(4), 564–571. https://doi.org/10.1016/j.foar.2019.07.004
  9. Dembe, A., Erickson, J., Delbos, R., & Banks, S. (2005). Impactul orelor suplimentare și al programului de lucru prelungit asupra accidentelor și bolilor profesionale: noi dovezi din Statele Unite. Medicină ocupațională și de mediu, 62, 588–597. https://doi.org/10.1136/oem.2004.016667
  10. Forooraghi, M., Cobaleda-Cordero, A., & Babapour Chafi, M. (2022). Un birou sănătos și angajați sănătoși: un studiu de caz longitudinal cu o perspectivă salutogenică în contextul mediului fizic al biroului. Building Research & Information, 50(1–2), 134–151. https://doi.org/10.1080/09613218.2021.1983753
  11. Forooraghi, M., Miedema, E., Ryd, N., & Wallbaum, H. (2021). Cum susține designul birourilor sănătatea angajaților? Un studiu de caz privind relațiile dintre percepția angajaților asupra mediului de lucru, sentimentul lor de coerență și designul birourilor. International Journal of Environmental Research and Public Health, 18. https://api.semanticscholar.org/CorpusID:244947290
  12. Hoy, D., March, L., Brooks, P., Blyth, F., Woolf, A., Bain, C., Williams, G., Smith, E., Vos, T., Barendregt, J., Murray, C., Burstein, R. și Buchbinder, R. (2014). Povara globală a durerilor lombare: estimări din studiul Global Burden of Disease 2010. Annals of the Rheumatic Diseases, 73(6), 968–974. https://doi.org/10.1136/annrheumdis-2013-204428
  13. Johns, G. (2010). Prezenteismul la locul de muncă: o analiză și un program de cercetare. Journal of Organizational Behavior, 31(4), 519–542. https://doi.org/10.1002/job.630
  14. Kniffin, K. M., Narayanan, J., Anseel, F., Antonakis, J., Ashford, S. P., Bakker, A. B., Bamberger, P., Bapuji, H., Bhave, D. P., Choi, V. K., Creary, S. J., Demerouti, E., Flynn, F. J., Gelfand, M. J., Greer, L. L., Johns, G., Kesebir, S., Klein, P. G., Lee, S. Y., … Vugt, M. van. (2021). COVID-19 și locul de muncă: implicații, probleme și perspective pentru cercetări și acțiuni viitoare. The American Psychologist, 76(1), 63–77. https://doi.org/10.1037/amp0000716
  15. Konkol, J., Schanné, F., Lange, S., Weichbrodt, J., Degenhardt, B., Schulze, H., Kleibrink, M., Coradi, A., Schweingruber, D., Metzger-Pegau, L., Neck, R., Gisin, L., Wieser, A., & Windlinger, L. (2019). Spații de birou favorabile sănătății și gestionarea schimbărilor la locul de muncă – un ghid. Recomandări de acțiune pentru întreprinderile din Elveția pentru promovarea sănătății mintale a angajaților în planificarea, implementarea și gestionarea spațiilor de birouri (A II-a editie, corectată). Gesundheitsförderung Schweiz. https://friendlyworkspace.ch/system/files/documents/2022-10/gfch_bueroraeume-leitfaden-de_1.pdf
  16. Lam, G. Y. H., Sabnis, S., Migueliz Valcarlos, M., & Wolgemuth, J. R. (2021). O analiză critică a literaturii academice privind construirea bunăstării la adulții cu autism. Autismul la adulți: provocări și gestionare, 3(1), 61–71. https://doi.org/10.1089/aut.2020.0053
  17. Moise, I.-M. (2024). Politici de sustenabilitate în proiectarea spațiului de lucru. Polivalență, adaptabilitate, hibriditate [Teză de doctorat]. universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu.
  18. Moore. 2025. „O bucată din Babilonul anilor 1970 restaurată: trăind visul de a avea un birou în Grădinile Suspendate din Basingstoke”. theguardian.com. Accesat la 5 iunie 2025 (https://www.theguardian.com/artanddesign/2025/jan/26/the-hanging-gardens-of-basingstoke-plant-gateway-house-mountbatten-house-arup-james-russell-refurbishment-grant-associates-studio-knight-stokoe-twelve-architects-feilden-clegg-bradley-studios).
  19. Ochinciuc, C. V. (2002). Conceptul Dezvoltării Durabile în Arhitectură: Proiectarea integrată. Editura Universitara „Ion Mincu”.
  20. Oosthuizen, J. D., & Van Lill, B. (2008). Coping with stress in the workplace. SA Journal of Industrial Psychology, 34(1), 64–69.
  21. Parsons, T. (1991). The Social System (A Doua Editie). Routledge. https://voidnetwork.gr/wp-content/uploads/2016/10/The-Social-System-by-Talcott-Parsons.pdf
  22. Pfefferbaum, B., & North, C. S. (2020). Sănătatea mintală și pandemia Covid-19. The New England Journal of Medicine, 383(6), 510–512. https://doi.org/10.1056/NEJMp2008017
  23. Ponzo, S., Wickham, A., Bamford, R., Radovic, T., Zhaunova, L., Peven, K., Klepchukova, A., & Payne, J. L. (2022). Simptome asociate ciclului menstrual și productivitatea la locul de muncă în rândul angajaților din SUA: un sondaj transversal al utilizatorilor aplicației pentru telefoane mobile Flo. Digital Health, 8, 20552076221145852. https://doi.org/10.1177/20552076221145852
  24. Spence, C. (2020). Simțurile locului: Proiectare arhitecturală pentru mintea multisenzorială. Cercetare cognitivă: Principii și implicații, 5(1), 46. https://doi.org/10.1186/s41235-020-00243-4
  25. Stokes, J. 3rd, Noren, J., & Shindell, S. (1982). Definiția termenilor și conceptelor aplicabile medicinei clinice preventive. Journal of Community Health, 8(1), 33–41. https://doi.org/10.1007/BF01324395
  26. Stroebe, M. s, Hansson, R., Schut, H. A. W., & Stroebe, W. (2008). Cercetarea doliului: perspective contemporane.
  27. Svalastog, A. L., Donev, D., Jahren Kristoffersen, N., & Gajović, S. (2017). Concepte și definiții ale sănătății și valorilor legate de sănătate în peisajul cunoașterii societății digitale. Croatian Medical Journal, 58(6), 431–435. https://doi.org/10.3325/cmj.2017.58.431
  28. Windlinger, L. (2012). Locuri de muncă eficiente: contribuția mediului spațial și a organizării posturilor – un studiu privind cerințele și resursele în birourile elvețiene contemporane [Doctorat]. https://discovery.ucl.ac.uk/id/eprint/1387537/1/Windlinger%202012_Effective%20workplaces%20contributions%20of%20spatial%20environments%20and%20job%20design_PhD%20complete_v3_rev.pdf
  29. Windlinger, L. (2014). Review zu den Einflüssen der Büroumgebung auf Arbeitsleistung. Științe ale vieții și managementul facilităților din cadrul ZHAW Zürcher Hochschule für Angewandte Wissenschaften. https://www.zhaw.ch/de/lsfm/forschung/facility-management/working-papers/
  30. Zamfir Grigorescu, M. (2021). Senzorial și terapie prin arhitectură. Rolul arhitectului în proiecte interdisciplinare cu valențe socio-medicale / Sensory and therapy by architecture. The role of the architect in interdisciplinary projects with socio-medical valences (pp. 153–173).

Alte articole

Irina-Mihaela Moise
Percepția noului spațiu de lucru: Între identitatea companiei și identitatea individului (2022)