ro | en
ArgumentNr. 16/2024

Culoare și formă volumetrică în spațiul urban transilvănean

https://doi.org/10.54508/Argument.16.09

  • / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO

Rezumat

Culoarea, văzută ca element definitoriu al expresivității unui volum construit, poate influența aspectul spațiului urban din care face parte, prin exprimarea unui caracter arhitectural unic, uneori chiar emblematic. Acest studiu se concentrează asupra relației dintre volumul construit și însușirea cromatică a acestuia, având rolul de a-i pune în valoare forma ca pe o importantă componentă arhitectural- urbanistică. Se analizează răspunsul emoțional pe care îl poate transmite culoarea unui simplu obiect sau unui ansamblu compozițional, pentru a se optimiza utilizarea acesteia în proiectare. La scară urbană, a fost analizată relația dintre culorile centrului istoric al orașului transilvănean Brașov și cele specifice zonelor periurbane ale acestuia.

O selecție optimă de culori depinde de analiza prealabilă a unor factori determinanți, precum: funcțiunea clădirii prin relația dintre spațiile exterioare și cele interioare, dimensiunile cadrului urban destinat inserției volumului, forma volumetrică optimizată, ansamblul construit aflat în vecinătate, circulațiile și punctele de interes din apropiere. La fel de important pentru alegerea schemei cromatice este specificul local, care va fi analizat din punctul de vedere al istoriei, culturii, tradițiilor, zonei geografice și climei, cu exemple descrise din orașele transilvănene. Anumite culori pot avea conotații culturale sau simbolice, prin utilizarea acestora arhitectul contribuind la identitatea și recunoașterea clădirilor în cadrul comunității.

Utilizarea culorii în compozițiile arhitecturale oferă arhitecților un set complex de strategii pentru a transmite și a influența percepția, interpretarea și experiența vizuală a clădirilor. Culoarea poate fi privită ca un vocabular de exprimare, un mijloc de comunicare în conceptul arhitectural. Integrarea culorilor în ansamblul construit poate avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt percepute dimensiunile, proporțiile sau profunzimile clădirilor și ale spațiilor, atribuindu-le însușiri cu influențe emoționale atât pentru utilizatori și comunitate, cât și pentru simpli observatori ocazionali.

Cuvinte cheie

Culoare în arhitectură, formă volumetrică, spațiu urban, spații publice, zonă periurbană

Download

Referințe

  1. Ballard Bell, V., & Rand, P. (2014). Materials for architectural design 2. Laurence King Publishing.
  2. Borsotti, M. (2019). Contemporary architecture and colour: Final definitions for mapping intent. Color Culture and Science Journal, 11(1), 7–18. https://doi.org/10.23738/CCSJ.110101 
  3. Brino, G. (2009). Italian City Colour Plans (1978–2007). In T. Porter & B. Mikellides (Eds.), Colour for Architecture Today (pp. 30–35). Taylor & Francis.
  4. Bruyns, G. (2005). Urban fragmentation vs. spatial coherence. In A. de Villiers, O. Ural, & A. Osman (Eds.), XXXIII IAHS World Congress on Housing: Transforming Housing Environments through Design. International Association for Housing Science. http://hdl.handle.net/2263/10443 
  5. Caivano, J. L. (2006). Research on color in architecture and environmental design: Brief history, current developments, and possible future. Color Research & Application, 31(4), 350–363. https://doi.org/10.1002/col.20224 
  6. Collette, J.-P., & Nguyen, L. C. T. (2006). Couleur et pratiques urbanistiques. Les Cahiers de l’Urbanisme, (59–60), 70–75.
  7. Costa, P., Guerra, P., & Neves, P. S. (Eds.) (2017). Urban intervention, street art and public space. Urban Creativity.
  8. Foote, K. E. (1983). Color in public spaces: Toward a communication-based theory of the urban built environment (Research Paper No. 205). University of Chicago, Department of Geography.
  9. Frâncu, C. (2023). De la birocrație la strategie. Interviu cu Dragoș Oprea, arhitect-șef al Brașovului. Zepellin, 171.
  10. Frenkel, A., & Ashkenazi, M. (2008). Measuring urban sprawl: How can we deal with it? Environment and Planning B: Urban Analytics and City Science, 35(1), 56-79. https://doi.org/10.1068/b32155 
  11. Gatz, K. (1961). Color in architecture: A guide to exterior design. Reinhold Publishing Corporation. [nu exista informatii pentru vreo editie din 2000]
  12. Gehl, J. (2010). Cities for people. Island Press.
  13. Griffen, C. (2020). (sub)URBAN hybrid housing: Rethinking the city with healthy and sustainable housing. The Plan Journal, 5(2), Article e002. https://www.doi.org/10.15274/tpj.2020.05.02.2 
  14. Hack, G., Birch, E. L., Sedway, P. H., & Silver, M. J. (2009). Local planning: Contemporary principles and practice. ICMA Press.
  15. Hall, P. (2014). Cities of tomorrow: An intellectual history of urban planning and design since 1880 (4th ed.). Wiley-Blackwell. (Original work published 1988)
  16. Harris, R. (2015). Suburbanization and suburbanism. In J. D. Wright (Ed.), International encyclopedia of the social & behavioral sciences (2nd ed., Vol. 23, pp. 660–666). Elsevier. https://doi.org/10.1016/B978-0-08-097086-8.74044-X
  17. Higgins, C., Bruyns, G., & Nel, D. (2015). Urban volumetrics: From vertical urbanization to volumetric urbanization and its extensions to empirical morphological analysis. Urban Studies, 58(5), 922-940. https://doi.org/10.1177/0042098020936970
  18. Hülsemann, J. (2014). Casa țărănească săsească din Transilvania. Simetria.
    Khalili, R. (2019). The role of color in sense of place. Case Study: Tajrish and Hassan Abad Squares—Tehran. [Master’s thesis, Politecnico di Milano - Faculty of Architecture and Urban Planning]. POLITesi.
  19. Koolhaas, R. (2018). Elements of Architecture (Vol. 1). Taschen.
  20. Koolhaas, R., Foster, N., & Mendini, A. (2001). Colours. Birkhäuser.
  21. Lenclos, J.-P., & Lenclos, D. (2004). Colors of the world: A geography of color (G. P. Bruhn, Trans.). W. W. Norton & Company. (Original work published 1999)
  22. Linton, H. (1999). Color in architecture: Design methods for buildings, interiors and urban spaces. McGraw-Hill. Lynch, K. (1960). Image of the city. The MIT Press.
  23. Mahmoud, I., & Mahmoud, S. (2022). Creative integration between commercial advertising and architectural facades. NeuroQuantology, 20(5), 3501–3519. https://doi.org/10.14704/nq.2022.20.5.NQ22649 
  24. Manferdini, E., & Benyamin, J. (2023). Full spectrum: Colour in contemporary architecture (Vol. 7). RIBA Publishing.
  25. Maule, J., Skelton, A. E., & Franklin, A. (2023). The development of color perception and cognition. Annual Review of Psychology, 74(1), 87–111. https://doi.org/10.1146/annurev-psych-032720-040512 
  26. McGregor, D., Simon, D., & Thompson, D. (2006). The peri-urban interface: Approaches to sustainable natural and human resource use. Routledge.
  27. McLachlan, F. (2022). Colour beyond the surface: Art in architecture. Lund Humphries. 
  28. McLachlan, F., Neser, A. M., Sibillano, L., & Wenger-Di Gabriele, M. (2015). Colour strategies in architecture. Schwabe Verlag.
  29. Meerwein, G., Rodeck, B., & Mahnke, F. H. (2007). Color: Communication in architectural space. Birkhäuser. https://doi.org/10.1007/978-3-7643-8286-5  
  30. Mestre, O. (2015). Rehabilitation: Dealing with history. Instituto Monsa de Ediciones.
  31. New York Landmarks Conservancy. (1997). Historic building façades: The manual for maintenance and rehabilitation (Preservation Press Series). Wiley.
  32. Nguyen, L. C. T., & Teller, J. (2013). La couleur dans l’environnement urbain: Validation d’un protocole de caractérisation chromatique. Ambiances. https://doi.org/10.4000/ambiances.365 
  33. Nilsson, K., Pauleit, S., Bell, S., Aalbers, C., & Nielsen, T. A. S. (Eds.). (2013). Peri-urban futures: Scenarios and models for land use change in Europe. Springer. https://doi.org/10.1007/978-3-642-30529-0 
  34. Porter, T., & Mikellides, B. (1976). Colour for architecture. Van Nostrand Reinhold.
  35. Porter, T., & Mikellides, B. (Eds.). (2019). Colour for architecture today. Taylor & Francis. https://doi.org/10.4324/9781315881379
  36. Rothstein, R. (2017). The color of law: A forgotten history of how our government segregated America. Liveright.
  37. Sansebeș, R.-M. (2015). Brașov – Un studiu de urbanism și arhitectură: Evoluția orașului Braşov în perioada modernă. Intervenții urbane în perioada 1850—2015 [Doctoral dissertation, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”]. UAUIM. https://www.uauim.ro/f/doctorat/sustineri_teze/Rezumat_teza_Sansebes.pdf 
  38. Serra Lluch, J. (2019). Color for architects. Princeton Architectural Press.
  39. UNESCO. (2011). Recommandations concernant le paysage urbain historique. UNESCO. https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000215084_fre 
  40. Vaida, E., Raicu, D., Vaida, V., & Birthler, K. (2017). Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural. Zona cu influență săsească. Pro Editură și Tipografie.
  41. Vaughan, L. S. (2015). Suburban urbanities: Suburbs and the life of the high street. UCL Press. https://doi.org/10.14324/111.9781910634134  
  42. Xu, J. J. (2016). How colour defines local identity: A comparative case study of London and Shanghai. [Unpublished doctoral dissertation], Loughborough University. https://doi.org/10.13140/RG.2.2.32728.70403 
  43. Zybaczynski, V. M. (2014). Colour: Important factor in preserving the local identity. Urbanism Arhitectură Construcții, 5(4), 87–92.

Alte articole

Adrian Petre-Spiru
Culoarea în arhitectură. De la însușire materială la concept cromatic (2023)