ro | en
Argument › Nr. 16/2024

Forma urmează funcția în azilurile victoriene. Impactul asupra potențialului reutilizării adaptive

https://doi.org/10.54508/Argument.16.08

  • / Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Facultatea de Arhitectură, Iași, RO

Rezumat

Iluminismul a adus o serie de reforme sociale care au țintit inclusiv școlile, spitalele, închisorile și azilele de nebuni. Noile valori ale secolului și accentul pus pe rațiune au transformat imaginea acestor instituții, importanța și vizibilitatea acestora în societate, azilul de nebuni devenind o prezență semnificativă în peisajul secolului al XIX-lea. Lucrarea de față explorează manifestările avangardiste ale principiului „forma urmează funcția” în cazul azilelor victoriene, ilustrând modul în care acest concept, deși neformulat explicit, a influențat semnificativ configurația și reutilizarea ulterioară a acestor instituții. Ideea că funcția dictează forma a fost determinantă în proiectarea arhitecturală a azilelorvictoriene, anticipând interconexiunea dintre scopul și aspectele funcționale ale instituțiilor de tratament psihiatric. În secolul al XIX- lea, proliferarea azilelor a coincis cu modificarea atitudinii societății față de tratamentul afecțiunilor mintale. Filozofia arhitecturală urmărea crearea unor spații terapeutice care să favorizeze vindecarea, punând accentul pe principii de proiectare specifice. Conform concepțiilor predominante ale vremii, mediul fizic avea un impact semnificativ asupra bunăstării mintale și a eficacității terapiilor. Azilele victoriene au fost, așadar, adaptate pentru a răspunde nevoilor pacienților cu diverse tulburări mintale. Reflectând atitudinile sociale contemporane și considerațiile practice, azilele victoriene au încorporat elemente din diverse stiluri și mișcări arhitecturale, servind atât scopurilor funcționale, cât și celor estetice. În contextul actual, reconversia azilelor victoriene prezintă provocări interesante. Această lucrare își propune să examineze legătura între conservarea patrimoniului arhitectural reprezentat de aceste clădiri și adaptarea lor la necesitățile moderne, explorând problemele, succesele și considerentele etice implicate. Analiza urmărește strategiile de reintegrare a acestor structuri istorice în peisajul arhitectural, având în vedere atât posibilitățile, cât și limitele remodelării pentru utilizări contemporane, respectând în același timp moștenirea arhitecturală și impactul lor social. Prin reutilizarea adaptivă se îmbină semnificația istorică cu reinterpretarea, demonstrând aplicarea subtilă a principiului „forma urmează funcția” în contextul patrimoniului arhitectural și al evoluției sociale.

Cuvinte cheie

formă, funcție, azil, spațiu terapeutic, reutilizare adaptivă, patrimoniu

Download

Referințe

  1. Chaplin, R. & Peters, S. (2023) Executives have taken over the asylum: the fate of 71 psychiatric hospitals, Psychiatric Bulletin, 27.
  2. Creswell, J. W. (2003). Research design: qualitative, quantitative, and mixed method approaches, Sage Publications.
  3. Digby, A. (1985). Madness, Morality and Medicine, Cambridge University Press.
  4. Dolan, L. (1987) Reuse of state hospital property, 1970–1985, Hospital and Community Psychiatry 38.
  5. Donnelly, M. (1983). Managing the Mind. A Study of Medical Psychology in Early Nineteenth Century Britain, Tavistock.
  6. Edginton, B. (1997). Moral architecture: the influence of the York Retreat on asylum design, Health and Place, vol. 3, no. 2.
  7. Edginton, B. (2003). The design of Moral Architecture at the York retreat, Journal of Design History, Vol.16, no.2, Oxford University Press.
  8. Ellis, R., Kendal, S., Taylor, S.J. (ed.) (2021). Voices in the History of Madness. Personal and professional Perspectives on Mental Health and Illness, Palgrave Macmillan.
  9. Evans, R. (1982). The Fabrication of Virtue: English Prison Architecture, 1750-1840, Cambridge University Press.
  10. Franklin, B. (2002) Hospital - heritage - home: reconstructing the nineteenth century lunatic asylum, Housing, Theory and Society, 19(3-4).
  11. Golding. R. (2021). Music and Moral Management in the Nineteenth-Century English Lunatic Asylum, Palgrave Macmillan.
  12. Gropius, W. (1965). The New Architecture and the Bauhaus, The MIT Press.
  13. Joseph, A. E., Kearns, R. A. & Moon, G. (2009) Recycling former psychiatric hospitals in New Zealand: echoes of deinstitutionalisation and restructuring, Health and Place, 15(1).
  14. Lang, J. T. (1974). Designing for human behavior: architecture and the behavioral sciences, Dowden, Hutchinson & Ross.
  15. Lang, J. T. (1987). Creating architectural theory: the role of the behavioral sciences in environmental design, Van Nostrand Reinhold Co.
  16. Lipman, A. (1969). The architectural belief system and social behaviour, British Journal of Sociology, vol. 20, no. 2.
  17. Lowin, A., Knapp, M. & Beecham, J. (1998) Use of old long-stay hospital buildings, The Psychiatrist, 22.
  18. Noble, P. (1999). The Architecture of Madness: Buildings Can Drive You Crazy, But Can They Help Restore Mental Health?, Metropolis, 19.
  19. Pointon, M. (1997). Quakerism and visual culture, Art History, vol. 20, no. 3.
  20. Powell, J.E. (1961). The Water Tower Speech, Annual Conference: National Association for Mental Health, Brighton.
  21. Rabinow, P. (ed.) (1984). The Foucault Reader, Pantheon Books.
  22. Schneekloth, L. H., Feuerstein, M. F., & Campagna, B. A. (1992). Changing places: remaking institutional buildings, White Pine Press.
  23. Stewart, K. A. (1992). The York Retreat in the Light of the Quaker Way, William Sessions Limited.
  24. Topp, L., Moran, J., Andrews, J., (ed.) (2020) Madness, Architecture and the Built Environment. Psychiatric Spaces in Historical Context, Taylor&Francis.
  25. Weinberg, D. (1997). The social construction of non-human agency, Social Problems, vol. 44, no. 2.
  26. Weiner, D. (2004). The erasure of history: from Victorian asylum to Princess Park Manor, in: D. Arnold & A. Ballantyne (Eds),Architecture as Experience: Radical Change in Spatial Practice, Routledge.
  27. Woods, M. (1985). Thomas Jefferson and the University of Virginia: Planning the Academic Village, Journal of the Society of Architectural Historians 44, 266-283.
  28. Wynter, R., Wallis, J., Ellis, R. (ed.) (2023). Memory, Anniversaries and Mental Health in International Historical Perspective. Faith in Reform, Palgrave Macmillan.
  29. Yanni, C. (2007). The Architecture of Madness: Insane Asylums in the United States, University of Minnesota Press.

Alte articole

Raluca Manoliu
Recenzia prelegerii „Arhitectura sit-sintezei” de Lino Bianco (University of Malta) (2024)