ro | en
ArgumentNr. 13/2021

Arhitectură de interior și scenografie de film. Direcție teoretică de abordare a spațiului interior

https://doi.org/10.54508/Argument.13.19

  • / lect.dr.arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO
  • / asist. dr. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO
  • / lect.dr.arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO

Rezumat

Criza prin care trecem a generat o nevoie de schimbare și adaptare mult mai rapidă față de mersul obișnuit al lucrurilor. Interioarele locuințelor au devenit locurile în care fiecare își desfășoară programul zilnic – de la munca on-line la diverse activități recreative. Astfel, funcțiuni clar definite în locuirea pre-Covid, precum locul de luat masa, zona de conversație, dormitorul, devin spații multifuncționale, în funcție de scenariul dorit de utilizatorii lor.

Petrecerea unui timp îndelungat în locuință a accentuat diferența dintre atmosfera dorită în acest spațiu privat, personal și atmosfera existentă. Se poate afirma că, la nivelul subconștientului, oamenii au început să constate și să încerce să controleze atmosfera spațiilor în care trăiesc.

În această perioadă, la nivel subconștient, obligați de conjunctură, oamenii au simțit nevoia sa modifice spațiul locuințelor pentru ca “povestea” să le aparțină și pentru ca “scenariul “ vieții de zi cu zi să se desfășoare cât mai lejer. Aceste acțiuni generate de către nevoi nu pot fi ignorate în practica arhitecturii de interior ci speculate și mai ales studiate.

Astfel, într-un asemenea moment, profesioniștii în domeniul arhitecturii de interior trebuie să se adapteze și să țină pasul cu schimbările apărute și, mai ales, cu nevoile beneficiarilor lor.

Fiind vorba de o desfășurare a unei acțiuni, de o poveste și un scenariu de urmărit propunem scenografia de film ca exemplu de bună practică în această direcție.

În articol se propune investigharea, inclusiv din punct de vedere teoretic, a modului în care scenografia lucrează cu atmosfera spațiului interior, un mod care include latura funcțională și cea estetica, dar care reușește să meargă mai departe și să lucreze, prin “coduri subliminale” la nivelul subconștientului pentru a crea o anume atmosferă de care povestea sa are nevoie.

Cuvinte cheie

atmosferă, scenografie, cinematografie, design interior, locuirea in pandemie

Download

Referințe

  1. Bachelard, G. (2003). Poetica spaţiului. ( Trad. I. Bădescu). Piteşti: Paralela 45.
  2. Bellantoni, P. (2005). If It's Purple, Someone's Gonna Die: The Power of Color in Visual Storytelling. 1st American pbk. ed. Burlington, MA, USA. Oxford, UK: Elsevier/Focal Press
  3. Benjamin, W. (2008). The work of art in the age of mechanical reproduction (J. A. Underwood, Trans.). Penguin Books.
  4. Cornea, G. (2004). Lumina în arta filmului. București: Semne.
  5. Jurov, C. (2006). Arhitectura ambianțelor – elemente de teorie cognitivă și psihologie ambientală în arhitectură. București : Editura Capitel.
  6. Pallasmaa, J. (2007). The Architecture of image: Existential space in cinema. Helsinki: Rakennustieto.
  7. Raymond, D. (1967). Film and Feelings. Cambridge Massachusetts: Massachusetts Institute of Technology
  8. Whitehead, J. (2017). Creating Interior Atmosphere: Mise-en-scene and Interior Design. Bloomsbury Visual Arts
  9. Zumthor, P. (2006). Atmospheres. Basel: Birkhauser- Publisher for Architecture

Alte articole

Cristia Chira
Tipuri de intervenții pe clădiri istorice (2012)