ArgumentNr. 13/2021

Complexe industriale renovate in mediul urban

https://doi.org/10.54508/Argument.13.11

  • / conf. dr., Universitatea Nationala de Constructii si Arhitectura, Kiev, Ucraina
  • / stud. postuniversitar, Universitatea Nationala de Constructii si Arhitectura, Kiev, Ucraina

Rezumat

Până de curând, industria a fost un factor principal în formarea orașelor. În perioada cuprinsă de la revoluția industrială la societatea post-industrială, spațiile industriale au evoluat de la clădiri izolate și complexe de producție la parcuri tehnologice de inovație și producție.

În plus, au avut loc procese de planificare urbană precum schimbarea tipurilor de scheme de planificare urbană, zonare funcțională și crearea de rute și rețele de transport. Inițial, industria a gravitat spre locația sau producția (cultivarea) materiilor brute, ulterior s-a mutat în proximitatea resurselor de apă și a arterelor de transport și mai târziu în zonele nepopulate.

Globalizarea și schimbările economice la nivel general au determinat criza și declinul multor complexe industriale care formaseră parte din structura orașelor în timpul procesului de urbanizare activă.

Clădirile și complexele industriale au adesea valoare arhitectonică și istorică, rezultată din utilizarea noilor tipuri de structuri, sisteme de inginerie și stiluri arhitecturale. Valoarea istorică derivă din asocierea acestor obiecte cu evenimente istorice sau cu oameni de știință, ingineri și arhitecți remarcabili.

Cuvinte cheie

mediu arhitectural, renovare, complexe industriale, nivel de intervenție, caracteristici planificare urbană

Download

Referințe

  1. Derzhavnepidpryyemstvo “Naukovo-doslidnyyinstytutbudivelʹnohovyrobnytstva.” (2014). DBN A.2.2-3-2014 Skladtazmistproektnoyidokumentatsiyinabudivnytstvo. Ministryof Regional Development of Ukraine. https://dbn.co.ua/load/normativy/dbn/dbn_a_2_2_3_2014/1-1-0-1168. [in Ukrainian].
  2. DublinPrinciples – TICCIH. (2011). The International Committee fortheConservationofthe Industrial Heritage. https://ticcih.org/about/about-ticcih/dublin-principles/
  3. Heneralʹnyyplan. (2017). OfitsiynyysaytZaporizʹkoyimisʹkoyirady. https://zp.gov.ua/uk/page/generalnij-plan. [in Ukrainian].
  4. Heneralʹnyyplan m. Odesy. (2015). DepartamentArkhitekturyTaMistobuduvannya — Departamenty — MisʹkaVlada — OfitsiynyySaytMistaOdesa. https://omr.gov.ua/ua/city/departments/uag/generalniy-plan-g-odessi/. [in Ukrainian].
  5. Heneralʹnyyplanmista. (2019). Dniprovsʹkamisʹkarada.https://dniprorada.gov.ua/uk/page/generalnij-plan-mista-. [in Ukrainian].
  6. Heneralʹnyyplanrozvytku m. Kyyevatayohoprymisʹkoyizonydo 2025 roku (proekt). (2020, March 10). Departamentmistobuduvannyataarkhitektury. https://kga.gov.ua/generalnij-plan.[in Ukrainian].
  7. Heneralʹnyyplanmista. (2019). OfitsiynyysaytKharkivsʹkoyimisʹkoyirady, misʹkohoholovy, vykonavchohokomitetu. https://www.city.kharkov.ua/uk/dokumentyi/generalnyij-plan-goroda.html. [in Ukrainian].
  8. Jett, M. (2019, October 24). ABC Museum, Illustrationand Design Center / Aranguren&GallegosArchitects. ArchDaily. https://www.archdaily.com/146168/abc-museum-illustration-and-design-center-aranguren-gallegos-architects
  9. Lusiardi, F. (2021, March 15). CaixaForumMadrid. Inexhibit. https://www.inexhibit.com/mymuseum/caixaforum-madrid-herzog-de-meuron/
  10. MinisterstvoKulʹturyUkrayiny. Ministerstvo. Diyalʹnistʹ. NerukhomaKulʹturnaSpadshchyna. DerzhavnyyReyestrNerukhomykhPam’yatokUkrayiny. ReyestrPam’yatokMistsevohoZnachennya. (2018, January 12). MinisterstvoKulʹturyUkrayiny. http://mincult.kmu.gov.ua/control/uk/publish/article?art_id=245323810&cat_id=244910406. [in Ukrainian].
  11. Pam’yatky kulʹturnoyi spadshchyny. (2021). Official portal of Kyiv. Kyiv City Council. Kyiv City State Administration. https://kyivcity.gov.ua/kulturna_spadschina/. [in Ukrainian].
  12. Planyzonuvannya. (2018). LʹvivsʹkaMisʹkaRada. https://city-adm.lviv.ua/lmr/plany-zonuvannia. [in Ukrainian].
  13. Saveliev, A. (2012, May 14). Киевский машиностроительный и котельный завод Гретера и Криванека (НПО Большевик). KiyevskiyMashinostroitel’nyy i Kotel’nyyZavodGretera i Krivaneka (NPO Bol’shevik). https://saveliev-a.livejournal.com/1269.html. [inRussian].
  14. Savoyskyy, V. V., &Bronevytskyy, A. P. (2013). Rekonstruktsiyapromyslovykhbudivelpryyikhrevitalizatsiyi. Novitekhnolohiyi v budivnytstvi. Kyiv: NDIBV.[in Ukrainian].
  15. Sustainable Development Goals. (2015). UNDP. https://www.ua.undp.org/content/ukraine/en/home/sustainable-development-goals.html
  16. (1987). Mizhnarodnakhartiyaprookhoronuistorychnykhmist (Vashynhtonsʹkakhartiya) (995_761). https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/995_761#Text. [inUkrainian].
  17. UNESCO. (1972). ConventionConcerningthe Protection ofthe World Culturaland Natural Heritage (995_089). https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/995_089#Text. [inUkrainian].
  18. VerkhovnaRadyUkrayiny (VVR). (2021, July). ZakonUkrayiny «Pro zberezhennyaarkhitekturnoyitamistobudivnoyispadshchyny». 1805-III. [in Ukrainian].
  19. Yasiyevich, V. Y. (1988). ArkhitekturaUkrainynarubezhe 19–20 vekov. Kyiv: Budível’nik. [in Russian].
  20. Zhytkova, N. Yе. (2002). Arkhitekturnatypolohiyapromyslovykhbudivel. Teoriyaarkhitektury i arkhitekturnohoproektuvannya: Navchalnyyposibnyk.Kyiv: KNUBA. [in Ukrainian].

Alte articole

Tetyana Kashchenko
Aspecte anticipative ale evoluției locuirii eficiente energetic (2019)