Continuitatea artei mozaicului în bisericile bizantine

Creații ale genului din centrele de artă bizantină din Italia și dezvoltarea acestei arte în bisericile ortodoxe contemporane din România: modele și tehnică.

Arta mozaicului își are rădăcinile înfipte adânc în istorie, până în epoca Imperiului Roman, și mai departe, unde mozaicul era folosit într-un mod deosebit de elevat. Mozaicul poate acoperi orice stil decorativ, datorită faptului că poate întruni orice model compozițional, coloristic sau tematic.

Cele mai frumoase și luxoase mozaicuri aparțin perioadei medievale, exemple fiind mozaicurile din Ravenna, Roma (sec. al V-lea și al VI.lea), Palermo (sec. al XII-lea) și Constantinopol (sec. al VI-lea și al XIII-lea). În România, după câteva exemple de dimensiuni reduse realizate în perioada interbelică de către artiști ca Dumitru Norocea sau, cea mai importantă, Olga Greceanu, în ultimii ani arta mozaicului a luat o mare amploare, primind decorație în mozaic un număr mare (cel puțin 50) de biserici și câteva clădiri publice. Prima biserică din țara noastră decorată în întregime în mozaic, în interior, este biserica Sf. Mercurie din cartierul Titan, București.