ro | en
Argument › Nr. 18/2026

Orașul ca atmosferă. Ateliere de fotografie „Iași ne.mai.văzut”

https://doi.org/10.54508/Argument.18.14

  • / Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino”, Iași, RO

Rezumat

Mediul urban servește drept un laborator viu în cadrul educației în arhitectură, modelând fundamental înțelegerea și viziunile studenților. Având ca punct de pornire conceptul de „atmosferă”, considerat cea mai de impact calitate arhitecturală, această lucrare susține că interacțiunea directă cu spațiul este esențială în învățarea arhitecturii.

Teoreticieni și arhitecți contemporani de renume pledează pentru prioritizarea factorilor experiențiali, subliniind rolul orașului în cultivarea unei înțelegeri nuanțate a locului și timpului. Lucrarea de față explorează modul în care o astfel de abordare în educația de arhitectură poate modela profund gândirea arhitecturală a studenților, transformând orașul într-un caiet de schițe dinamic pentru studiul percepției și al spațiului.

Atelierele „Iași ne.mai.văzut. Orașul ca atmosferă”, prezentate în lucrarea de față, exemplifică această abordare de învățare, imersând participanții în mediul urban mai puțin cunoscut al Iașului. Prin tururi ghidate și ateliere practice și de fotografie, studenții sunt instruiți să perceapă activ, să analizeze și să interpreteze creativ ambianța unică a orașului. În acest context, fotografia este utilizată ca instrument critic, didactic și analitic pentru a observa și traduce experiențele urbane în narațiuni vizuale puternice, capabile să modeleze percepția publică asupra patrimoniului uitat al orașului Iași.

Cuvinte cheie

atmosferă, fotografie de arhitectură, învățare experiențială și participativă, educație arhitecturală, patrimoniu mai puțin cunoscut

Download

Referințe

  1. Böhme, G. (1993). “Atmosphere as the Fundamental Concept of a New Aesthetics.” Thesis Eleven 36 (1)
  2. Borden, I. (2007). Imaging architecture: the uses of photography in the practice of architectural history. The Journal of Architecture, 12(1), 57–77
  3. Costea, R., & Teodor-Stanciu, T. (2019). Memorat – A VR urban monography. CINETic REVIEW, 1, 114–128.
  4. Costea, R.; Stanciu-Teodor, T. (2025). Iaşi. A guide of local history. Bulletin of the Polytechnic Institute of Iași. Construction. Architecture Section. 69. 67-76. 10.2478/bipca-2023-0027.
  5. Day, C. (2003). Places of the Soul (2nd ed.). Routledge
  6. Dişkaya, F. & Altuncu, D. & Karabetça, A.. (2024). Architectural photography as a proposal for an experiential-based informal model in interior architecture education, IDA: International Design and Art Journal,  Vol. 6 No. 2
  7. Dumitru, I. (2018). Laurian Ghinițoiu: „Cu un aparat foto și un rucsac, am ales peste noapte să călătoresc și să fotografiez prin lume”, Igloo nr. 182, https://igloo.ro/laurian-ghinitoiu-cu-un-aparat-si-un-rucsac-am-ales-peste-noapte-sa-calatoresc-si-sa-fotografiez-prin-lume/
  8. Eftenie, V. (2023). Codul fotografiei. Observare. Spațiu–timp–lumină–emoție. Moment de grație. Curtea Veche Publishing
  9. Feininger, A. (2015),  Fotograful creator, Editura Polirom
  10. Gehl, J. (2010). Cities for People. Washington, DC: Island Press
  11. Griffero, T., Hisayama, Y.(2026) On the Atmospheric Between. A Cross-Cultural Adventure. SOPHIA 65 , 403–422 https://doi.org/10.1007/s11841-025-01083-9
  12. Kim, C.; Kwak, D. (2025). Exploring image and atmosphere in built environments: focus on mediating effect models of adjective indicators in the sense of place, Journal of Asian Architecture and Building Engineering , 24 (5), 4389–4403.
  13. Norberg-Schulz, C. (1980). Genius Loci. Towards a phenomenology of architecture, Edinburgh College of Art Library, Rizzoli
  14. Norberg-Schulz, C. (2000), Architecture: Presence, Language, Place, Skira
    Pallasmaa, J. (2012). The eyes of the skin. Architecture and senses (3rd ed.). John Wiley & Sons.
  15. Pallasmaa, J. (2014). Space, Place and Atmosphere: Emotion and Peripherical Perception in Architectural Experience Aesthetics and Philosophy of Experience (N4). 230-245
  16. Pérez-Gómez, A.  (2016). Attunement: Architectural Meaning after the Crisis of Modern Reason, Cambridge MA, The MIT Press.
  17. Pérez-Gómez, A.  (2018). Consonante. Semnificatia arhitecturala dupa crizele stiintei moderne, Editura: Fundatiei Arhitext Design, 24-28
  18. Petrovici, L. (2017). IAŞI NE(MAI)VĂZUT. Semnificaţii. Poveşti. Arhitectură, Buletinul Informativ al Uniunii Arhitecţilor din România, vol.3
  19. Rojas, R. (2020). The Path Towards Expression. https://www.onlandscape.co.uk/author/rafael_rojas/
  20. Von Miess, P. (2017). De la formă la loc + Tectonica: O introducere în studiul arhitecturii, Capitel Avangarde.
  21. Zumthor, Peter. (2006). Thinking architecture, Birkhauser