ro | en
Argument › Nr. 18/2026

Arhitectura în fața timpului politic. Contextul anilor 80`

https://doi.org/10.54508/Argument.18.13

  • / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO

Rezumat

Articolul de față își propune să evalueze arhitectura în raport cu poziționarea sa față de timpul politic al anilor 1980, printr-o analiză ancorată în momentul social. Anii 80 reprezintă pe de o parte, un moment de maximă înflorire teoretică și practică a postmodernității în Occident, iar pe de altă parte, un timp al îngrădirii maxime a libertății în țările aflate sub sfera de influență a blocului sovietic. Cu alte cuvinte, în ambele zone, vom descoperi, cu filtrele de rigoare, o arhitectură care devine o expresie a unui timp politic, care poate fi împărțit în două mari categorii – politicul progresist și politicul reacționar. Primul va analiza momentul social în contextul occidental al administrațiilor neoliberale care împing arhitectura spre progres și competitivitate și în care chintesența devine fragmentare și pluralism, iar cel din urmă va poziționa momentul social din țările socialiste față de dezvoltarea tehnologică și naționalism romanțat, ambele folosite ca instrumente de propagandă și mistificare a regimului. Această dinamică dă naștere unui binom cauzal, oficial față de alternativ, al doilea afirmându-se ca o formă de eliberare culturală în fața opresiunii regimului, lipsită de un limbaj autonom și desfășurându-se în limitele unei politici reacționare. În ambele situații, timpul politic și timpul ideologic devin o matrice de elemente sociale, economie ce dictează arhitectura ca prezență, memorie și percepție, care la rândul său acționează ca un instrument activ de formulare a unor metanarațiuni, ce intrinsec influențează timpul politic-ideologic

Cuvinte cheie

timpul politic, timp ideologic, optzecism, arhitectura sub politicul progresist, arhitectura sub politicul reacționar, principalele centre ale postmodernismului occidental, filtrele modernității în țările socialiste din estul Europei

Download

Referințe

  1. Avvakumov, Y. (2016). A utopian movement imagined buildings for a post-Communist world that never was. Stranger’s Guide. https://strangersguide.com/articles/paper-architecture/
  2. Baghiu, Ș. (2016, December 17). Dosar „Caiete critice”, nr. 1–2, 1986. Revista Cultura. https://blog.revistacultura.ro/2016/12/17/dosar-caiete-critice-nr-1-2-1986/
  3. Blagojević, L. (2019). An architect’s library: Printed matter and PO-MO ideas in Belgrade in the 1980s. In V. Kulić (Ed.), Second World Postmodernisms: Architecture and Society under Late Socialism (pp. 62–78). Bloomsbury Visual Arts.
  4. Cărtărescu, M. (2024). Postmodernismul românesc (3rd ed.). Humanitas.
  5. Collard, S. (2008). The architecture of power: François Mitterrand’s Grands Travaux revisited. International Journal of Cultural Policy, 14, 195–208.
  6. Euresis. (1995). Le postmodernisme dans la culture roumaine (Nos. 1–2). Univers.
  7. Graham, T. (1995). Building democracy: Community architecture in the UK. Routledge.
  8. Gubić, I. (2022). The work of the architect Imre Makovecz (1935–2011) and unrealized projects in Vojvodina. Material for the Study of the Cultural Monuments of Vojvodina, 119–125.
  9. Habermas, J. (1997). Modern and postmodern architecture (H. Tsoskounglou, Trans.). In N. Leach (Ed.), Rethinking architecture: A reader in cultural theory (pp. 215–223). Routledge. (Original work published 1982)Hutcheon, L. (1980). Narcissistic narrative: The metafictional paradox. Wilfrid Laurier University Press.
  10. Ioan, A. (1989). Arhitectura și puterea. Agerfilm.
  11. Ioan, A. (2012). Realism socialist, postmodernism, clasicitate. In Ioan, A. , Arhitectura (supra)realismului socialist (pp. 97–103). Paideia.
  12. Ioan, A. (n.d.). Postmodernismul românesc? (V). Atelier LiterNet. https://atelier.liternet.ro/articol/29814/Augustin-Ioan/Postmodernismul-romanesc-V.html
  13. Jameson, F. (1991). Postmodernism, or, The cultural logic of late capitalism. Duke University Press.
  14. Jencks, C. (1990). New moderns: Architecture and British style. Rizzoli International.
  15. Jencks, C. (2011). The story of post-modernism: Five decades of the ironic, iconic and critical in architecture. Wiley.
  16. Kulić, V. (2019a). Bogdan Bogdanović’s surrealist postmodernism. In V. Kulić (Ed.), Second world postmodernisms: Architecture and society under late socialism (pp. 81–97). Bloomsbury Visual Arts. https://doi.org/10.5040/9781350014459.0011
  17. Kulić, V. (Ed.). (2019b). Second world postmodernisms: Architecture and society under late socialism. Bloomsbury Visual Arts. https://doi.org/10.5040/9781350014459
  18. Kurg, A. (2024). Paper architecture and politics in the late Soviet period. In The Routledge handbook of architecture, urban space and politics (Vol. 2). Routledge.
  19. Laanemets, M. (2013). Flight into tomorrow: Rethinking artistic practice in Estonia during the 1970s (Leonhard Lapin). ARTMargins, 2(2), 138–160.
  20. Lefebvre, H. (1974). La production de l’espace. L’Homme et la société, 31(1), 15–32. https://doi.org/10.3406/homso.1974.1855
  21. McLeod, M. (1989). Architecture and politics in the Reagan era: From postmodernism to deconstructivism. Assemblage, 8, 23–59. https://doi.org/10.2307/3171013
  22. Moravánszky, Á. (2019). The specificity of architecture: Architectural debates and critical theory in Hungary, 1945–1989. Architectural Histories, 7(1), Article 4. https://doi.org/10.5334/ah.374
  23. Rossi, A. (1966). L’architettura della città. Il Saggiatore.
  24. Sabău, A. (2022). Arhitectura de hârtie: Forme alternative de creație arhitecturală în România anilor 1980. Ozalid.
  25. Simon, M. (2013). Flavouring “goulash communism”: Approaches to modern architecture in the early Kádár era in Hungary (1957–1963). Alfa – Journal of Architecture, Urban Design and Landscape, 42–47.
  26. Spomenik Database. (n.d.). An exploration of Yugoslavia’s historic and enigmatic endeavor into abstract anti-fascist WWII monument building between 1960 & 1990. https://www.spomenikdatabase.org/
  27. Tafuri, M. (1998). Toward a critique of architectural ideology (S. Sartarelli, Trans.). In K. M. Hays (Ed.), Architecture theory since 1968 (pp. 2–35). MIT Press. (Original work published 1969).Venturi, R. (1977). Complexity and contradiction in architecture (2nd ed.). Museum of Modern Art.
  28. Xenopoliana. (1994). Bulletin of the “A. D. Xenopol” Academic Foundation, 2(1–4).
  29. Zahariade, A. M. (2011). Arhitectura în proiectul comunist: România 1944–1989. Simetria.