ro | en
Argument › Nr. 18/2026

Reflecții asupra timpului și regândirea arhitecturii penitenciare. De la repetiția punitivă la transformarea socială

https://doi.org/10.54508/Argument.18.08

  • / Universitatea din Sousse, Tunisia

Rezumat

Reflectarea asupra arhitecturii penitenciare contemporane din prezent necesită depășirea unei abordări strict spațiale pentru a examina dimensiunea temporală care structurează experiența detenției. Concepute mult timp potrivit unei logici a fixității, controlului și supravegherii, închisorile moștenite din modelele disciplinare moderne cu greu răspund transformărilor sociale, instituționale și umane contemporane. Totuși, timpul detenției nu se reduce nici la durata pedepsei, nici la o simplă succesiune de zile numărate: el constituie o experiență trăită, marcată de așteptare, constrângere, dar și de posibilități de transformare individuală și colectivă. Acest articol propune o reflecție critică asupra legăturilor dintre temporalitate și arhitectura penitenciară, explorând contribuțiile designului flexibil, modular și temporar ca instrumente ale reabilitării și ale inovației sociale. Pe baza unei analize comparative a modelelor penitenciare norvegian și american, studiul evidențiază efectele contrastante ale rigidității spațiale și ale adaptabilității arhitecturale asupra stării de bine a persoanelor private de libertate, asupra managementului instituțional și asupra proceselor de reintegrare. Utilizând o perspectivă orientată spre viitor, acest articol susține că închisoarea poate fi reimaginată ca un spațiu-timp în evoluție, capabil să susțină parcursurile individuale, în loc să le înghețe. Această reflecție deschide perspective aplicabile și altor spații instituționale, evidențiind rolul central al timpului ca agent al transformării arhitecturale și sociale.

Cuvinte cheie

arhitectură penitenciară, timp, design temporar, flexibilitate, reabilitare, inovație socială

Download

Referințe

  1. Abdel-Salam, S., & Kilmer, A. (2023). A prison is a prison: Perspectives from incarcerated men on the therapeutic and punitive aspects of Halden Prison in Norway. The British Journal of Criminology, 63(4), 929–947. https://doi.org/10.1093/bjc/azac054
  2. Chaichian, M. A. (2024). Punishment or transformative rehabilitation? Architectural design and management of maximum-security prisons in the United States and Norway. In The transformative power of architecture and urban design (pp. 141–164). Springer Nature Switzerland. https://doi.org/10.1007/978-3-031-59607-0_5
  3. Cloud, D. H., Garcia-Grossman, I. R., Armstrong, A., & Williams, B. (2023). Public health and prisons: Priorities in the age of mass incarceration. Annual Review of Public Health, 407–428. https://doi.org/10.1146/annurev-publhealth-071521-034016
  4. Comité international de la Croix-Rouge (CICR). (2019). Architecture des prisons – Principes et méthodologie participative pour une architecture carcérale plus humaine. CICR. https://www.icrc.org/fr/publication/4584-better-prisons-short-introduction-more-humane-prison-planning-and-design
  5. Cunha, O., Rodrigues, A. C., Caridade, S., Dias, A. R., Almeida, T. C., Cruz, A. R., & Peixoto, M. M. (2023). The impact of imprisonment on individuals’ mental health and society reintegration: Study protocol. BMC Psychology, 11, Article 215. https://doi.org/10.1186/s40359-023-01252-w
  6. Foucault, M. (1975). Surveiller et punir. Naissance de la prison. Gallimard.
  7. Galouzis, J., Day, A., Ross, S., & Johns, D. (2022). Designing a rehabilitative prison environment. In: Moran, D., Jewkes, Y., Blount-Hill, KL., St. John, V. (Eds.), The Palgrave Handbook of Prison Design (pp. 385–410). Palgrave Macmillan. https://doi.org/10.1007/978-3-031-11972-9_14
  8. Jamar Rodriguez, A. (2023). Innovation et régression dans le système carcéral norvégien : Une analyse éclairée de l’évolution de la rationalité pénale moderne vers l’abolitionnisme [Mémoire de master, Université catholique de Louvain]. UCLouvain. https://thesis.dial.uclouvain.be/bitstreams/8b16aa9c-f8c5-4dd6-837e-97a136fa063c/download
  9. Kupers, T. A. (2017). Solitary: The inside story of supermax isolation and how we can abolish it. University of California Press. https://books.google.tn/books?id=QvQpDwAAQBAJ&hl=fr&source=gbs_book_other_versions
  10. Nyvoll, P. S. (2025). ‘Exceptional’ open prisons under pressure: Austerity, instability and distrust. The British Journal of Criminology, 65(6), 1280–1297. https://doi.org/10.1093/bjc/azaf018
  11. Palma, J. (2023). Détenus et troubles psychiatriques : la prison, un lieu pathogène ?. L’Information psychiatrique, 99(2), 97–102. https://doi.org/10.1684/ipe.2023.2550
  12. Saadi, A., Patler, C., & Langer, P. (2025). Duration in immigration detention and health harms. JAMA Network Open, 8(1), e2456164. https://doi.org/10.1001/jamanetworkopen.2024.56164
  13. Solitary Watch. (2023). Inside Pelican Bay State Prison. https://solitarywatch.org/resources/multimedia/photography/inside-pelican-bay-state-prison/
  14. Zielinski, M., Church, H., Fradley, M., & Berman, I. (2024). Incarceration and traumatic stress: Overview and clinical considerations. International Society for Traumatic Stress Studies (ISTSS). https://istss.org/wp-content/uploads/2024/08/Fact-Sheet-Incarceration-Traumatic-Stress-FINAL.pdf