Pavilionul Argentinei din 1889. Temporalitățile unui obiect epistemic
https://doi.org/10.54508/Argument.18.03
- Daniela V. Di Bella / Universitatea din Palermo, Facultatea de Design și Comunicare, Institutul de Cercetare în Design, Argentina
Rezumat
Acest articol adoptă o abordare metodologică bazată pe studiile viitorului și teoriile tranziției pentru a analiza Pavilionul Republicii Argentina prezentat în 1889 la Expoziția Universală de la Paris. Aceste abordări pun accentul pe idei, imaginație și narațiuni – ancorate în valori, norme și moduri de viață – ca factori-cheie ai schimbării structurale și culturale în cadrul sistemelor sociale. În acest cadru, arhitectura este înțeleasă nu doar ca o disciplină care modelează spațiul fizic, ci și ca un aparat ideologic care materializează viziuni asupra lumii, legitimează ordinea socială și proiectează viitoruri posibile.
În consecință, Pavilionul Argentinei din 1889 este analizat atât ca obiect epistemic, cât și ca dispozitiv multi-temporal. Acest concept privește o categorie de cercetare științifică, folosită în principal în umanioare, științe sociale și arte, prin care cunoașterea este generată prin analiza unor entități inerent incomplete. Aceasta operează ca metodologie critică de explorare socio-culturală și ideologică a diverselor obiecte – precum opere de artă, arhive sau lucrări de arhitectură, incluzând atât structuri de patrimoniu existente, precum și cele demolate – care pot fi interpretate drept câmpuri de posibilități. Această abordare permite investigarea sensului, deschide calea întrebărilor, dezbaterilor și interpretărilor și, în acest caz specific, plasează pavilionul în cadrul domeniilor teoretice și speculative ale arhitecturii și designului în raport cu timpul. Caracteristicile generative ale Pavilionului Argentinei din 1889 stimulează demersuri interpretative privind trecutul, prezentul și viitorul, prin prisma dimensiunilor sale socio-istorice, artistico-arhitecturale, tehnologice, reprezentative și patrimoniale. Aceste dimensiuni se intersectează cu fundamentele ideologice și politice ale arhitecturii, ale identității naționale și ale reprezentărilor națiunii, generând un câmp dinamic în care memoria, imaginarul și viitorurile posibile sunt negociate în permanență prin procese de conservare, transformare și uitare.
Cuvinte cheie
Pavilionul Argentinei din 1889, arhitectură și identitate națională, obiect epistemic, expoziții universal, patrimoniu și memoria urbană, studiile viitorului, tranziții socio-tehnice
Download
Referințe
- Acri, M., Armas, C. & Urich, S. (2019). De París al arrabal: Las huellas en Buenos Aires del Pabellón Argentino de 1889. Editorial Museo Archivo Raggio.
- Aliata, F. (2006). La ciudad regular: Arquitectura, programas e instituciones en el Buenos Aires posrevolucionario, 1821–1835. Universidad Nacional de Quilmes / Prometeo 3010.
- Aliata, F. & Silvestri, G. (2001). El paisaje como cifra de armonía: Relaciones entre cultura y naturaleza a través de la mirada paisajística. Ediciones Nueva Visión.
- Alcorta, S. (1890). La República Argentina en la Exposición Universal de París de 1889: Colección de informes reunidos por el delegado del Gobierno (Tomo I). P. Mouillot.
- Altamirano, C. & Sarlo, B. (1983). Ensayos argentinos: De Sarmiento a la vanguardia. Centro Editor de América Latina.
- Anderson, B. (1983). Imagined communities: Reflections on the origin and spread of nationalism. Verso.
- Arango, S. (1990). Historia de la arquitectura en Colombia (Vol. 1). Universidad Nacional de Colombia, Centro Editorial y Facultad de Artes.
- Argentina. Secretaría de Cultura de la Nación. (2009). Patrimonio: Arte metalúrgico francés en la Argentina (M. de las Nieves Arias Incollá, Dir.; S. Katz, Coord.). Secretaría de Cultura de la Nación.
- Baldasarre, M. I. (2006). Los dueños del arte: Coleccionismo y consumo cultural en Buenos Aires. Edhasa.
- Benjamín, W. (2005). París, capital del siglo XIX. En El París de Baudelaire (R. Blatt, Trad.). Eterna Cadencia. (Trabajo original publicado en 1935).
- Bennett, T. (1988). The exhibitionary complex. New Formations, 4, 73–102.
- Bergdoll, B. (2000). European Architecture 1750–1890. Oxford University Press.
- Berjman, S. (2012). Plaza San Martín: Estudio histórico y paisajístico. Dirección General Patrimonio e Instituto Histórico, Gobierno de la Ciudad de Buenos Aires.
- Bleecker, J. (2009, March 9). Design fiction: A short essay on design, science, fact and fiction. Near Future Laboratory. https://nearfuturelaboratory.com/blog/2009/03/design-fiction-a-short-essay-on-design-science-fact-and-fiction/.
- Boserman, C. (2019). Rescatando los objetos epistémicos del diseño especulativo. Diseña, 14, 118-137. https://doi.org/10.7764/disena.14.118-137.
- Ciudad Autónoma de Buenos Aires. (2009, 14 de enero). Ley N.º 3306: Declaración de bien cultural de la estructura metálica del Pabellón Argentino de la Exposición Universal de París de 1889. Boletín Oficial de la Ciudad de Buenos Aires.
- Ciudad Autónoma de Buenos Aires. (2023). Catálogo de inmuebles protegidos y relevamiento de edificios anteriores a 1941. Dirección General de Patrimonio, Museos y Casco Histórico.
- Chiesa, P., & Brodaric, A. (2019, 23 de abril). Pabellón Argentino. El edificio que vino de París a la Plaza San Martín . La Nación . https://www.lanacion.com.ar/lifestyle/pabellon-argentino-el-edificio-vino-paris-plaza-nid2236338/
- Choay, F. (2007). La alegoría del patrimonio (M. Mizraji, Trad.). Gustavo Gilí. (Trabajo original publicado en 1992).
- Departamento Nacional de Agricultura. (1890). La República Argentina en la Exposición de 1889 en París. Boletín del Departamento Nacional de Agricultura, 14(15), 417–434.
- Dator, J. A. (2009). Alternative futures at the Manoa School. Journal of Futures Studies, 14(2), 1–18.
- Di Bella, D.V. (2024). La dramaturgia del paisaje: Una reflexión sobre The Russian Ending de Tacita Dean. VAD Veredes, Arquitectura y Divulgación, 12, 28–42. https://veredes.es/vad/index.php/vad/article/view/dramaturgiapaisaje-la-final-rusa-tacita-dean-di-bella.
- Di Bella, D.V. (2025). Diseño en perspectiva: Escenarios del diseño. +10 años de investigación compartida CMU–UP. Cuadernos del Centro de Estudios en Diseño y Comunicación, 264, 25–60. https://doi.org/10.18682/cdc.vi264.12325.
- Fernández, N.E. (2019). Presencia forestal argentina en la “Exposición Universal de París de 1889” . Buenos Aires: Ministerio de Agricultura, Ganadería y Pesca, Dirección Nacional de Desarrollo Foresto-Industrial. https://www.magyp.gob.ar/sitio/ar
- Forty, A. (2000). Words and buildings: A vocabulary of modern architecture. Thames & Hudson.
- Fuenfschilling, L., & Truffer, B. (2014). The structuration of socio-technical regimes: Conceptual foundations from institutional theory. Research Policy, 43(4), 772–791. https://doi.org/10.1016/j.respol.2013.10.010.
- Geels, F. W. (2005). The dynamics of transitions in socio-technical systems: A multilevel analysis of the transition pathway from horse-drawn carriages to automobiles (1860–1930). Technological Forecasting and Social Change, 72(6), 681–696.
- Greenhalgh, P. (1988). Ephemeral vistas: The expositions universelles, great exhibitions and world’s fairs, 1851–1939. Manchester University Press.
- Gobierno de la Ciudad de Buenos Aires. (n.d.). Eje Retiro. Buenos Aires Ciudad. https://buenosaires.gob.ar/gcaba_historico/espaciopublicoehigieneurbana/paisaje-urbano-y-disfrute/eje-retiro
- Google. (2026). Google Maps [Map]. Retrieved June 26, 2026, from https://maps.google.com
- Gorelik, A. (1998). La grilla y el parque: Espacio público y cultura urbana en Buenos Aires (1887–1936). Universidad Nacional de Quilmes.
- Gorelik, A. (2004). Miradas sobre Buenos Aires: Historia cultural y crítica urbana. Siglo XXI.
- Halperín Donghi, T. (Ed.). (2007). Proyecto y construcción de una nación: Argentina, 1846–1880. Emecé. (Trabajo original publicado en 1980).
- Harvey, D. (1996). Justice, nature and the geography of difference. Blackwell.
- Huyssen, A. (2003). Present pasts: Urban palimpsests and the politics of memory. Stanford University Press.
- Inayatullah, S. (1998). Causal layered analysis: Poststructuralism as method. Futures, 30(8), 815–829. https://doi.org/10.1016/S0016-3287(98)00086-X.
- Inayatullah, S. (2008). Six pillars: Futures thinking for transforming. Foresight, 10(1), 4–21. https://doi.org/10.1108/14636680810855991.
- Inayatullah, S. (2012). Futures studies: Theories and methods. In N. Al-Rodhan (Ed.), There’s a future: Visions for a better world (pp. 37–65). BBVA.
- Irwin, T., & Kossoff, G. (2023). Teaching and researching transition design. Cuadernos del Centro de Estudios en Diseño y Comunicación, 157, 217–259. https://doi.org/10.18682/cdc.vi157.6853.
- Irwin, T., Kossoff, G., & Tonkinwise, C. (2015). Transition design provocation. Design Philosophy Papers, 13(1), 3–11. https://doi.org/10.1080/14487136.2015.1085688.
- Knorr Cetina, K. (2001). Objectual practice. In T. R. Schatzki, K. Knorr Cetina, & E. von Savigny (Eds.), The practice turn in contemporary theory (pp. 175–188). Routledge.
- Latour, B. (1993). We have never been modern (C. Porter, Trans.). Harvard University Press. (Original work published 1991).
- Latour, B. (2005). Reassembling the social: An introduction to actor-network theory. Oxford University Press.
- Liernur, JF (2001). Arquitectura en la Argentina del siglo XX: La construcción de la modernidad. Fondo Nacional de las Artes.
- Municipalidad de Buenos Aires. (1936a). Memoria de obras públicas. Imprenta Municipal.
- Municipalidad de Buenos Aires. (1936b). Memoria del Departamento Ejecutivo Municipal correspondiente al ejercicio 1934-1935. Municipalidad de Buenos Aires.
- Museo Nacional de Bellas Artes. (1933). Memoria institucional. MNBA.
- Oszlak, O. (1982). La formación del Estado argentino. Editorial de Belgrano.
- Pagano, M. (2014, 21 de mayo). Venden por Internet los restos del Pabellón Argentino de 1889. La Nación. https://www.lanacion.com.ar/buenos-aires/venden-por-internet-los-restos-del-pabellon-argentino-de-1889-nid1693091/.
- Page, CA (2009). Casos singulares: El Pabellón Argentino de la Exposición de París de 1889. En Secretaría de Cultura de la Nación, Patrimonio: Arte metalúrgico francés en la Argentina. Secretaría de Cultura de la Nación.
- Parise, M. (1998, 26 de abril). Hallan restos del Pabellón Argentino de 1889. Clarín. https://www.clarin.com.ar
- Pesavento, S. J. (1997). Exposições universais: Espetáculos da modernidade do século XIX. Hucitec.
- Popp & Asociații. (n.d.). Palace of Justice. https://www.p-a.ro/en/justice-palace/
- Rebossio, A. (2022, 22 de agosto). ¿Cómo está regulada la protección de edificios en la Ciudad de Buenos Aires? Chequeado. https://chequeado.com/el-explicador/como-esta-regulada-la-proteccion-de-edificios-en-la-ciudad-de-buenos-aires/
- Rheinberger, H.-J. (1997). Toward a history of epistemic things: Synthesizing proteins in the test tube. Stanford University Press.
- Romania Insider. (2018, August 20). Bucharest Centennial: The Palace of Justice – a landmark building designed by Albert Ballu. https://www.romania-insider.com/bucharest-centennial-palace-justice-landmark-2018
- Rossi, A. (1982). La arquitectura de la ciudad (J. R. Salas, Trad.). Gustavo Gili. (Obra original publicada en 1966).
- Sagredo Baeza, R. (2001). Chile en las exposiciones universales, 1851-1915. Dirección de Bibliotecas, Archivos y Museos.
- Sarlo, B. (1994). Escenas de la vida posmoderna: Intelectuales, arte y videocultura en la Argentina. Ariel.
- Sarlo, B. (1998). La máquina cultural: Maestras, traductores y vanguardistas. Ariel.
- Sarmiento, D. F. (1845). Facundo: Civilización y barbarie. Imprenta de Julio Belin. https://www.memoriachilena.gob.cl/602/w3-article-8208.html.
- Schávelzon, D. (1999) Arqueología de Buenos Aires. Emecé.
- Smith, L. (2006). Uses of Heritage. Routledge.
- Shmidt, C. (2011). Una nueva capital para una nación moderna (1850–1888). Revista de la Facultad de Arquitectura, Urbanismo y Diseño, Universidad Nacional de Córdoba, 2(2), 69–89.
- Shmidt, C. (2012). Palacios sin reyes: Arquitectura pública para la capital permanente. Buenos Aires, 1880-1890. Prohistoria Ediciones.
- Schuster, S. (2018). The world’s fairs as spaces of global knowledge: Latin American archaeology and anthropology in the age of exhibitions. Journal of Global History, 13(1), 69–93. https://doi.org/10.1017/S095977431700041X
- Shumway, N. (1991). The Invention of Argentina. University of California Press.
- Tafuri, M. (1980). Theories and History of Architecture (G. Verrecchia, Trans.). Granada Publishing. (Obra original publicada en 1976).
- Tenorio-Trillo, M. (1996). Mexico at the World’s Fairs: Crafting a Modern Nation. University of California Press.
- Warner, M. (1985). Monuments and Maidens: The Allegory of the Female Form. Weidenfeld and Nicolson.