ro | en
Argument › Nr. 17/2025

Specii de spații minore. Transformări ale „spațiilor minore” în locuințele bucureștene de la finalul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea

https://doi.org/10.54508/Argument.17.06

  • / Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, RO

Rezumat

Lucrarea își propune să cerceteze atât capacitatea transformatoare, cât și perseverența intrigantă a spațiilor minore din locuințele bucureștene de la finalul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea. Perioada de studiu marchează evoluția locuinței urbane sub influența modelelor occidentale și a căutării naționale, până în momentul centralizării procesului. Dacă exteriorul clădirii, sensibil la evoluția stilurilor, este partea cea mai dinamică a arhitecturii, configurația planimetrică, nevoile locuitorilor și organizarea funcțională se modifică mai lent, necesitând un interval considerabil pentru ca posibilele alterări să poată fi observate. Schimbările semnificative din perioadă în ceea ce privește diversitatea tipologică a locuinței determină o transformare a spațiilor minore. Pe de-o parte, acestea alcătuiesc spațiul necesar pentru o bună funcționare a locuinței, iar pe de altă parte, interferează cu fondul neregulat al orașului, fiind situate „în spate”, în locurile propice negocierii. Dimensiunea lor aformală permite eliberarea camerelor majore, supuse idealurilor stilistice arhitecturale și exigenței străzii. În timp ce spațiile minore asimilează cele dintâi ultimele dotări, adăpostesc aparatura casnică nouă și echipamente tehnice necesare vieții domestice moderne, prezența lor în locuințe pe parcursul deceniilor rămâne sub semnul mărturiei tăcute a ierarhizării sociale.

În această lucrare vom explora două dintre „speciile” spațiilor minore: circulația verticală cu accesul secundar și camerele destinate locuirii personalului domestic. Transformările și modul în care acestea interferează cu noile tipologii de locuințe, dar și dinamica societății în schimbare față de necesitatea protocolului în cadrul domestic vor fi interogate prin prezentarea caracteristicilor acestora folosind drept resurse planuri, regulamente de construcție ale orașului, articole specializate sau anunțuri din presa vremii.

Cuvinte cheie

spații minore, urban, locuire, camere, camere de serviciu, transformare

Download

Referințe

  1. Asquini, V. (1941). Îndrumări. Arhitectura, VII (3-4), 34-36.
  2. Aureli, P. V., & Giudici, M. S. (2016). Familiar Horror: Toward a Critique Of Domestic Space. Log, 38, 105–129. http://www.jstor.org/stable/26323792
  3. Canarache, A. (1935). Pentru d-ta scriu, doamnă. Man Schickt die Magd. Dimineața, 2.
  4. Congrès International d’Architecture Moderne. (1933). Charte d’Athènes [Carta de la Atena].
  5. Constantinescu, N. N., & Petrovici, N. (1936). Situațiunea clasei muncitoare din România în timpul crizei din 1929-1933. Anale de istorie, 50.
  6. Curinschi Vorona, G. (1981). Istoria arhitecturii în România. Editura Tehnică.
  7. Fezi, B. (2006). Bucureștii Micul Paris, între mit și realitate. In I. Augustin (Ed.), Influențe franceze în arhitectura și arta din România secolelor XIX și XX (pp. 36-66). Institutul Cultural Român, București.
  8. Fezi, B. (2012). Bucureștiul în căutarea Europei. Argument, 4. https://doi.org/10.54508/Argument
  9. Florea, Z. (2024). The Veracity of Print. COTAA, 1, 39-55. https://www.cotaa.ro/506-2/
  10. Ionescu, G. (1982). Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor. Editura Academiei Republicii Socialiste România.
  11. Jallon, B., Napolitano, U., & Boutté, F. (2017). Paris Haussmann: A model’s relevance. Park Books.
  12. Lascu, N. (2025). Bucureștiul modern (1831–1952). Dezvoltare și legislație urbană. Simetria.
  13. Lascu, N., Zahariade, A. M., Iliescu, A., Radu, F., & Ghenciulescu, Ș. (Ed.). (2019). O monografie Horia Creangă. Editura Universitară „Ion Mincu”.
  14. Le Corbusier-Saugnier. (1925). Contimporanul, 57-58, 1.
  15. Machedon, L., & Scoffham, E. (1999). Manifestations of modernism: Aesthetic expression. In L. Machedon & E. Scoffham
  16. (Eds.), Romanian modernism: The architecture of Bucharest, 1920-1940 (pp. 66-73). The MIT Press.
  17. Mucenic, C. (1997). București, un veac de arhitectură civilă, secolul XIX. Silex - Casa de Editură, Presă și Impresariat.
  18. Pelteacu, M. (2024). Henriette Delavrancea-Gibory. In M. Pelteacu (Coord.), Imobile de raport: E. Botez, S. Baloșin, H.
  19. Delavrancea-Gibory, M. Maller, T. Niga (pp. 34–42). Editura Universitară „Ion Mincu”.
  20. Perec, G. (2008). The apartment (J. Sturrock, Trans. & Ed.). In Species of spaces and other pieces (pp. 26–39). Penguin. (Original work published 1974)
  21. Primăria Municipiului București. (1928). Regulament pentru construcțiuni și alinieri. MCPB, nr. 2.
  22. Primăria Municipiului București. (1939, 7 mai). Regulament de construcții și alinieri. MCPB, nr. 19.
  23. Scriban, A. (1939). Dicționarul limbii românești. Institutul de Arte Grafice „Presa Bună”.
  24. Scurtu, I. (2001). Viața cotidiană a românilor în perioada interbelică. Editura Albatros.
  25. Șăineanu, L. (1929). Dicționar universal al limbei române (Ed. A VI-a). Editura „Scrisul Românesc”.
  26. Stănculescu, F. (Ed.). (1928–1929). Căminul (nr. 1–4 din 1928; nr. 1–2 din 1929). https://www.uauim.ro/informare-documentare/biblioteca/virtuala/caminul/
  27. Stănculescu, F. (1929). Defunctul salon. Căminul, II (2-4), 24.
  28. Universul. (1935, martie 2). Mica publicitate. Universul, 118, 4.
  29. Voinea, A. R. (2018). Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină: parcelările Societății Comunale pentru locuințe ieftine: București: 1908-1948. Editura Ozalid.
  30. Voinea, A. R., & Calotă, I. (2021). Locuințe pentru muncitori și funcționari: Casa Construcțiilor și parcelarea Vatra Luminoasă (1930-1949). Ozalid.
  31. Zaharia, J. (1936). Cum se construiește. Lupta, 4426, 4.
  32. Zaharia, J. (1936b). Dreptul de proprietate și folosință în „block-haus”-uri. Folosirea ascensorului. Lupta, 4.
  33. Zahariade, A. M., & Criticos, M. (2007). Micul Paris. In București-Stop-Cadru! Despre atmosferă prin arhitectură și urbanism (pp. 29-54). Editura Universitară „Ion Mincu”.