ro | en
Argument › Nr. 17/2025

Transformarea zonelor reziduale în beneficiul infrastructurii verzi. Studii de caz din exemple globale și europene

https://doi.org/10.54508/Argument.17.03

  • / Universitatea Sapientia University, Departmentul de Horticultură, Cluj-Napoca, RO

Rezumat

Importanța spațiilor verzi este din ce în ce mai evidentă la nivel global și național, având un impact pozitiv asupra calității vieții și reprezentând o resursă semnificativă pentru promovarea dezvoltării urbane durabile. Tendința globală de dezvoltare a orașelor cu accent pe mediile naturale oferă oportunitatea de a revizui direcțiile de dezvoltare economică și socială, transformând modul în care ar trebui abordată dezvoltarea urbană.

Folosind criterii analitice stabilite, sunt identificate și analizate câteva studii de caz (globale și din UE), care se concentrează pe extinderea infrastructurii verzi prin valorificarea terenurilor reziduale și impactul lor pozitiv asupra aspectelor reabilitate precum cele urbane, de peisaj, culturale, sociale, ecologice și economice. Studiul comparativ permite o înțelegere mai profundă a diferitelor scenarii și a modului în care aceste proiecte au influențat reabilitarea terenurilor degradate sau chiar a întregului oraș, oferind exemple adecvate.

Multifuncționalitatea spațiilor verzi constă în includerea unor roluri ecologice, funcționale, structurale și estetice. Gestionarea și regenerarea terenurilor reziduale sunt esențiale pentru dezvoltarea urbană durabilă și pentru comunitate. Planificarea adecvată și managementul strategic al acestor spații sunt necesare pentru a asigura eficiența și durabilitatea infrastructurii verzi, aceasta fiind un instrument-cheie pentru promovarea unei dezvoltări urbane echilibrate.

Cuvinte cheie

infrastructură verde, zone reziduale, regenerare urbană, beneficia ecologice

Download

Referințe

  1. Alker, S., Joy, V., Roberts, P., & Smith, N. (2000). The definition of brownfield. Journal of Environmental Planning and Management, 43(1), 49-69.
  2. Almási, B. (2007). A zöldhálózat tervezés metodikai fejlesztése Budapest peremterületének példáján. [Doctoral thesis, Budapest Corvinus University].
  3. Avila Calzada, C. (2019). La vivencia proyectual de Gilles Clément en el Parque André-Citroën: un relato a través de sus cuadernos de croquis. Indexed Journal of Textos Académicos. https://doi.org/10.24192/2386-7027(2019)(v11)(04)
  4. Benedict, M. A., & McMahon, E. T. (2002). Green infrastructure: Smart conservation for the 21st century. Renewable Resources Journal, 20(3), 12-17.
  5. Byahut, S., Ghosh, S., & Masilela, C. O. (2020). Urban transformation for sustainable growth and smart living: The case of the Atlanta BeltLine. https://doi.org/10.1007/978-981-15-4603-7_2
  6. Budapest Metropolitan Municipality. (2017a). Budapest zöldfelületi rendszerének koncepciója, I. kötet. Budapest, Hungary.
  7. Budapest Metropolitan Municipality. (2017b). Budapest zöldfelületi rendszerének koncepciója, II. kötet. Budapest, Hungary.
  8. CABERNET. (2006). Sustainable brownfield regeneration: CABERNET network report. Retrieved from https://sig.urbanismosevilla.org/sevilla.art/sevlab/m004UEb_files/m004_UE.pdf
  9. Ciucu, C. (2024). Am deschis Parcul Liniei 2, cel mai mare din București, după Revoluție. Este o adevărată oază de verdeață cu pădure urbană, facilități moderne și spații de lucru în aer liber. B1TV. https://www.b1tv.ro/eveniment/ciprian-ciucu-am-deschis-parcul-liniei-2-cel-mai-mare-din-bucuresti-dupa-revolutie-este-o-adevarata-oaza-de-verdeata-cu-padure-urbana-facilitati-moderne-si-spatii-de-lucru-in-aer-liber-1454494.html
  10. Cluj-Napoca City Hall. (2011). Memoriu General Plan Urbanistic al municipiului Cluj-Napoca. https://storage.primariaclujnapoca.ro/
  11. Center of Neighborhood Technology (CNT). (2010). The value of green infrastructure – A guide to recognizing its economic, environmental and social benefits. American Rivers. https://cnt.org/publications/the-value-of-green-infrastructure-a-guide-to-recognizing-its-economic-environmental-and/
  12. De Sousa, C. A. (2003). Turning brownfields into green space in the City of Toronto. Landscape and Urban Planning, 62(4), 181-198. Retrieved from https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0169204602001494
  13. European Environment Agency (EEA). (2019). Tools to support green infrastructure planning and ecosystem restoration. Publications Office of the European Union.
  14. Filip, S., & Cocean, P. (2012). Urban industrial brownfields: Constraints and opportunities in Romania. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 7(4), 155-164. Retrieved from https://www.researchgate.net/
  15. Hansen, R., Rall, E. L., Chapman, E., Rolf, W., & Pauleit, S. (2017). Urban green infrastructure planning: A guide for practitioners. GREEN SURGE.
  16. Hansen, R., Rall, E., Rolf, W., Pauleit, S., Erlwein, S., Fohlmeister, S., Santos, A., Luz, A. C., Branquinho, C., Santos-Reis, M., Gerőházi, É., Száraz, L., Tošić, I., Davies, C., Debellis, Y., Lafortezza, R., Vierikko, K., van der Jagt, A., Cvejić, R., ... Otten, R. (2016). Advanced urban green infrastructure planning and implementation - Innovative approaches and strategies from European cities. GREEN SURGE. https://doi.org/10.13140/RG.2.1.3948.9680
  17. Hutter, D. (2015). Budapest zöldfelületi rendszerének fejlesztése vasúti rozsdaterületek felhasználásával. [Doctoral thesis, Budapest Corvinus University].
  18. Jámbor, I. (2002). A települések zöldfelülete. Budapest Corvinus University - Faculty of Landscape Architecture, Department of Garden and Outdoor Space Design.
  19. Loures, L., Santos, R., & Panagopoulos, T. (2007). Urban parks and sustainable city planning – The case of Portimão, Portugal. WSEAS Transactions on Environment and Development, 3.
  20. Loures, L. (2009). (Re)-Developing post-industrial landscapes: Applying inverted translational research coupled with the case study research method. City Futures in a Globalising World: An International Conference on Globalism and Urban Change, 4-6 June 2009, Madrid, Spain.
  21. Marco, F. (2017). European Union policy on nature-based solutions and green infrastructure. European Commission DG Research and Innovation, World Green Infrastructure Congress WGIC, 20-22 June 2017, Berlin.
  22. Naumann, S., & McKenna, D. (2011). Design, implementation and cost elements of green infrastructure projects. Final report. Brussels: European Commission.
  23. Oudolf, P., & Darken, R. (2019). Gardens of the High Line – Elevating the nature of modern landscapes. Timber Press. ISBN 978-1-60469-699-8.
  24. Palardy, N. P., Boley, B. B., & Johnson Gaither, C. (2018). Residents and urban greenways: Modeling support for the Atlanta BeltLine. Landscape and Urban Planning, 169, 250–259. https://doi.org/10.1016/j.landurbplan.2017.09.002
  25. Paletta, A. (2014). The High Line’s final chapter is complete; but don’t close the book just yet. ArchDaily. 2014, October 6, Retrieved from https://www.archdaily.com/554117/viewing-a-city-in-motion-from-the-high-line-s-third-phase
  26. Paraschiv, M., & Nazarie, R. (2010). Urban regeneration of brownfield sites: Case study of industrial areas in sector 3, Municipality of Bucharest. Annals of the Professional Association of Geographers in Romania, 1(1), 95-107.
  27. ProGiReg. (2018). Productive green infrastructure for post-industrial urban regeneration. https://progireg.eu/
  28. Reis, A., & Jellum, C. (2012). Rail trail development: A conceptual model for sustainable tourism. Tourism Planning & Development, 9(2), 133-147. https://doi.org/10.1080/21568316.2011.630748
  29. RESCUE. (2004). Guidance report for the management of brownfield regeneration projects. www.rescue-europe.com.
  30. RESCUE. (2005). Best practice guidance for sustainable brownfield regeneration (Edwards, D., Pahlen, G., Bertram, C., & Nathanail, C. P.). Land Quality Press on behalf of the RESCUE consortium.
  31. Sector 6 Administration. (2024). CUM ARATĂ Parcul Liniei FAZA II și ce facilități oferă vizitatorilor. Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană, Municipiului București. https://adps6.ro/adp_primariesector6/cum-arata-parcul-liniei-faza-ii-si-ce-facilitati-ofera-vizitatorilor
  32. Setiawan, A. B. (2021). The thin green line: Atlanta, from S, M, L, XL to the BeltLine. 3rd International Seminar on
  33. Livable Space, IOP Conference Series: Earth and Environmental Science, 780(1), 012057. IOP Publishing. https://doi.org/10.1088/1755-1315/780/1/012057
  34. Serpa, A. (2004). Paisagem em movimento: o parque André-Citroën em Paris. Paisagem e Ambiente, 19, 136–161. https://doi.org/10.11606/issn.2359-5361.v0i19p136-161
  35. Suiter, A. (2016). Second wave rail-to-trail initiatives and ecological gentrification: Lessons from New York City’s High Line and Atlanta’s Beltline. Undergraduate Journal of Humanistic Studies, 2, Winter 2016.
  36. Symons, J., Jones, R. N., Young, C. K., & Rasmussen, B. (2015). Assessing the economic value of green infrastructure: Literature review. Climate Change Working Paper No. 23. Victoria Institute of Strategic Economic Studies, Victoria University.