ro | en
Argument › Nr. 17/2025

Micro-intervențiile în spațiul urban între contextualism, linialogie și placemaking

https://doi.org/10.54508/Argument.17.01

  • / Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, RO

Rezumat

Filosoful francez Paul Ricoeur a teoretizat în articolul „Architecture and Narrativity” (1998) adresat arhitecților și urbaniștilor, trei niveluri distincte ale gândirii arhitecturale dedicate locului, având ca punct de plecare hermeneutica fenomenologică: prefigurarea, configurarea și refigurarea. El a conturat în acest fel bazele unei abordări fenomenologice și contextualiste cu privire la spațiul urban și arhitectură. Arhitecții preocupați de micro- intervențiile urbane de tip placemaking au nevoie de mijloace adecvate de interpretare a locului, pornind atât de la tradiția contextualistă formulată la începutul anilor 1970 de către Colin Rowe și Fred Koetter, cât și de la aportul adus de hermeneutica fenomenologică recentă. În textul de față, reformulez metodologia contextualistă pe baza identificării unor noi direcții fenomenologice prin care această abordare s-ar putea îmbogăți: linialogia dezvoltată de antropologul scoțian Tim Ingold între 2007-2015 și conceptul relativ recent de placemaking, intrat în atenția profesiei noastre prin studiul lui William H. Whyte, The Social Life of Small Urban Spaces (1980). Interesul pentru micro-proiectele dedicate reabilitării spațiilor degradate fizic și social dintre clădiri m-a condus către investigarea unor direcții teoretice mult mai largi, care împletesc preocupările transdisciplinare ale geografiei umaniste, sociologiei urbane, filosofiei locului, urbanismului și arhitecturii. Extinderea ariilor de interes în cadrul studiilor locului după 2020, în mod special cele cuprinse în volumul editat de Lynne Manzo și Patrick Devine- Wright, Place Attachment: Advances in theory, Methods and Application (2021) și în colecția de texte îngrijite de Dominique Hes și Cristina Hernandez-Santin, Placemaking Fundamentals for the Built Environment (2020), a permis noi interrelaționări la nivel conceptual în cadrul teoriei arhitecturii, lărgind posibilitățile de înțelegere a condițiilor eterogene care stau la baza vieții urbane. Provocarea critică adusă contextualismului tradițional țintește limitările formalismului analizei gestaltiste bazate strict pe metoda poché-ului urban și analiza figură-fundal, confruntând mai profund împletirea fenomenelor locului și ale locuirii în viața cotidiană a orașului.

Cuvinte cheie

fenomenologia locului, topologia arhitecturală, hermeneutica urbană, transdisciplinaritate

Download

Referințe

  1. Alexander, C. (1977). A Pattern Language. Towns. Buildings. Construction. Oxford University Press.
  2. Augé, M. (1995). Non-Places: An Introduction to Supermodernity. J. Howe, Trans. Verso. (Original work published 1992)
  3. Caciuc, C. (2020). Contextul urban, straturile interpretării și tactica poché / Urban Context, Layers of Interpretation and
  4. Poché Tactics. Argument 12, Editura Universitară Ion Mincu, pp. 13-38.
  5. Canizaro, V. B. (2023). Experiential Visualization in Architectural Design Media. How It Actually Works. Routledge.
  6. Carmona, M. (2021). Public Places, Urban Spaces. The Dimensions of Urban Design (3rd ed.). Routledge.
  7. Carrera, J. & Gray D. (Eds.). (2015). Europe City. Lessons the European Prize for Urban Public Space, Centro de Cultura Contemporània de Barcelona. Lars Müller Publishers.
  8. Casey, E. S. (2009). Getting Back into Space. Toward a Renewed Understanding of the Place-World (2nd ed.). Indiana University Press. (Original work published 1993).
  9. Courage, C. (Ed.). (2021). The Routledge Handbook Of Placemaking. Routledge.
  10. de Certeau, M. (1984). The Practice of Everyday Life. (S. Rendall, Trans.). University of California Press. (Original work published 1974).
  11. de Solà-Morales, M. (1992). Public Spaces, Collective Spaces. In T. Avermaete, K. Havik, H. Teerds (Eds.). (2009), Architectural
  12. Positions. Architecture, Modernity and the Public Sphere, (pp. 85-92). SUN Publishers.
  13. Frampton, K. (1995). Studies in Tectonic Culture. The Poetics of Construction in the Twentieth Century Architecture. (J. Cava, Ed.). Massachusetts Institute of Technology Press.
  14. Gehl, J., & Svarre, B. (2013). How to Study Public Life. Island Press.
  15. Gibson, J. (1979). The Ecological Approach to Visual Perception. Houghton Mifflin.
  16. Hes, D., & Hernandez-Santin, C. (Eds.) (2020). Placemaking Fundamentals for the Built Environment. Plagrave Macmillan.
  17. Ingold, T. (2007). Lines. A Brief History. Routledge.
  18. Ingold, T. (2013). Making. Anthropology, Archaeology, Art and Architecture. Routledge.
  19. Ingold, T. (2015). The Life of Lines. Routledge.
  20. Lefebvre, H. (1991). The Production of Space. (D. Nicholson-Smith, Trans.). Blackwell. (Original work published 1974).
  21. Malpas, J. (2021). Rethinking Dwellling. Heidegger, Place, Architecture. Bloomsbury.
  22. Manzo, L., & Devine-Wright, P. (Eds.). (2021). Place Attachment: Advances in theory, Methods and Application. Routledge.
  23. Norberg-Schulz, C. (2000). Architecture: Presence, Language, Place. (A. Shugaar, Trans.). Skira.
  24. Relph, E. (1976). Place and Placelessness. Pion.
  25. Relph, E. (2016). Placemaking (and the Production of Places): Origins. Placeness, Place, Placelessness. https://www.placeness.com/2016/01/.
  26. Relph, E. (2021). Identity of and with Place. Placeness, Place, Placelessness. https://www.placeness.com/2021/01/.
  27. Ricoeur, P. (1998). Architecture and Narrativity. Études Ricoeuriennes / Ricoeur Studies, Vol. 7, No 2 (2016), University of
  28. Pittsburgh Press. http://ricoeur.pitt.edu, pp. 31-42.
  29. Riegl, A. (1992). Problems of Style: Foundations for a History of Ornament. (D. Castriota, Ed.) (E. Kain, Trans.) Princeton University Press. (Original work published 1893).
  30. Rowe, C. & Koetter, F. (1978) Collage City. MIT Press. (ENG) / Rowe, C. & Koetter, F. (2013). Orașul Colaj. (M. Teodorescu, Trans.). Editura Universitară Ion Mincu. (RO)
  31. Schumacher, T. L. (1971). Contextualism: Urban Ideals and Deformations. In K. Nesbitt (Ed.), (1996), Theorizing a New Agenda for Architecture – An Anthology of Architectural Theory 1965-1995, (pp. 296-307). Princeton Architectural Press.
  32. Semper, G. (1989). The Four Elements of Architecture and Other Writings. (H. F. Mallgrave, & W. Herrmann, Trans.). Cambridge University Press. (Original work published 1851).
  33. Semper, G. (2004). Style in the Technical and Tectonic Arts; or, Practical Aesthetics. (H. F. Mallgrave, & M. Robinson, Trans.). Getty Research Institute. (Original work published 1860-1862).
  34. Whyte, W. H. (1980). The Social Life of Small Urban Spaces. Project for Public Space.

Alte articole

Cosmin Caciuc
Contextul urban, straturile interpretării și tactica poché (2020)