ro | en
Argument › Nr. 15/2023

Materialul arhitectural ca palimpsest. Monitorizarea efectelor climatice asupra spațiului construit

https://doi.org/10.54508/Argument.15.13

  • / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO

Rezumat

Planeta Pământ este un sistem dinamic, însă înțelegerea acestui sistem se bazează pe linii, măsurători și limite fixe impuse de către om, ascunzând această dinamicitate. Tensiunea dintre natura fixă ​​a modurilor de reprezentare și natura dinamică a sistemului planetar devine din ce în ce mai evidentă în contextul accelerării schimbărilor globale de mediu. Creșterea temperaturilor de pe suprafața Pământului schimbă zonele climatice din jurul planetei și creează schimbări complexe ale ecosistemelor. Topografia Pământului se schimbă pe măsură ce nivelul mării crește, iar deșerturile se măresc pe măsură ce tropicele se extind. În acest context, memoria, empatia și experiența devin elemente esențiale ale acestei lucrări, urmărind evoluția schimbărilor climatice prin prisma materialului arhitectural.

Provocarea expunerii imaginilor abstracte ale globului la o scară personală inhibă conștientizarea individuală și empatică a schimbărilor climatice ce au loc la nivel global. Ca atare, această lucrare își propune să identifice modalitățile prin care materialul arhitectural poate ajuta la reducerea decalajului dintre scările individuale și planetare ale schimbărilor climatice, în timp ce mediază atât efectele culturale, cât și pe cele de mediu. Printr-o abordare interdisciplinară care se bazează pe domenii academice precum geografia, arhitectura și științele naturii, această lucrare abordează traseul istoric al reprezentărilor sistemului Pământesc, pentru a propune modalități îmbunătățite de vizualizare, înțelegere și reprezentare a unei planete în continuă schimbare. Explorând materialul arhitectural ca palimpsest, se va investiga potențialul său de a deveni un senzor, folosindu-și suprafața pentru a înregistra aspecte ale schimbărilor de mediu, stocându-le ca amintiri. Astfel, datele științifice și emoționale acumulate prin materialul arhitectural ar putea permite atât o reziliență emoțională, cât și una fizică și, prin reprezentarea acesteia, să faciliteze o sensibilizare față de criza ecologică actuală.

Cuvinte cheie

palimpsest, arhivă, patrimoniu, amintiri, realitate virtuală, empatie

Download

Referințe

  1. Corboz, A. (1983). The Land as Palimpsest. Diogenes, 31(121), 12–34
  2. Cosgrove, D.E. (2001). Apollo’s eye: a cartographic genealogy of earth in the western imagination. Baltimore, The Johns Hopkins University Press.
  3. Cosgrove, D.E. (2008). Geography and vision: seeing, imagining and representing the world. New York, I.B. Tauris.
  4. Ghosn, R., & Jazairy, E.H. (2019). Geostories: Another architecture for the environment. New York, Actar.
  5. Ichioka, S., & Pawlyn, M. (2021). Flourish: Design paradigms for our planetary emergency. Axminster, England, Triarchy Press.
  6. Krasny, E. (2019). CARE. AA Files, 76, 38–39. https://www.jstor.org/stable/27124570
  7. Lowe, J., & Walker, M. (2015). Reconstructing quaternary environments. 3rd ed. Routledge.
  8. National Centers for Environmental Information (NCEI). (2018, august 27). What are proxy data?. public space. https://www.ncei.noaa.gov/news/what-are-proxy-data
  9. Parikka, J. (2015). A geology of media. Minneapolis. London, University Of Minnesota Press.
  10. Phelan, J. (2022, septembrie 28). Italy's plan to save Venice from sinking. public space. https://www.bbc.com/future/article/20220927-italys-plan-to-save-venice-from-sinking
  11. Wilford, J.N. (2002). The Mapmakers. London, Pimlico.