ro | en
Argument › Nr. 15/2023

Artefact deturnat și material existent

https://doi.org/10.54508/Argument.15.07

  • / Doctorat, Universitatea Paris 8, Saint-Denis, FR

Rezumat

Subiectul de „concept și materialitate” este discutat aici din două puncte de vedere: în legătură cu teoriile recente ale artei și arhitecturii și ca o rezonanță cu practicile artistice actuale. Prima parte pornește de la conceptele lui Marcel Duchamp de Inframince (Infra-subțire) și de Ready-made (artefact deturant) și continuă cu două proiecte de arhitectură ale lui Le Corbusier, unul din perioada sa puristă și altul care demonstrează utilizarea tactilă a betonului. Expresia As found (material existent), formulată de scriitorul de arhitectură Reyner Banham în 1955, discutată ulterior de arhitecții Alison și Peter Smithson, nu face parte doar din limbajul vizual al Noului Brutalism, ci și dintr-un etos postbelic responsabil. Deschizând perspectiva spre texte critice și iconografie recente, vom pune sub semnul întrebării ceea ce apare ca opoziție între Ready-made și As found și ne vom concentra asupra relației lor: între un obiect și calitatea sa de Ready-made și între material și situația sa, As found. Așadar, titlul "Ready-made object and material As found" sugerează o nouă lectură a relației dintre etic și estetic, diferită de cea formulată de Banham. Cea de-a doua parte este dedicată scenei artistice actuale, care păstrează încă o anumită rezonanță postbelică a noțiunilor de Ready-made și As found. Accentul se va muta de la declarațiile Grupului Independent către Arte Povera și către artistul contemporan Giuseppe Penone, care lucrează cu ambele aspecte, Ready-made și As found. Nu este posibil să analizăm aici contextul istoric bogat al unei întregi transformări a conceptelor, ci doar să discutăm aspectele subiective care apar în practica și abordarea mea teoretică. Influențată, probabil, de discuțiile din cercurile academice în care am lucrat în anii 1990, una dintre ele este o instalație formată din două panouri de sticlă laminată cu imagini transparente inserate între straturi și o alta, un „nor” de transparențe care plutește liber deasupra unor picturi monocrome de format mare cu inserții de materiale As found.

Cuvinte cheie

estetic, As found, etic, Iconoframe, Noul Brutalism, Ready-made

Download

Referințe

  1. Attali, J. (2021). Gymnopédies Koolhaassiennes, Critique, (8-9) 891-892, 729-740. https://doi.org/10.3917/criti.891.0729
  2. Banham, R. (1955, December), The New Brutalism, The Architectural Review, 118(708), 354-361.
  3. Banham, R. (1966), The New Brutalism, Ethic or Aesthetic? London, The Architectural Press.
  4. Benjamin, W. (1973). The Work of Art in the Age of Mechanical Reproduction (H. Arendt Ed.), 219-253. Illumination. Essays and Reflections, Fontana.
  5. Benton, T. (1987). Monastery of Sainte-Marie de La Tourette. In M. Raeburn, V. Wilson (Eds.), Le Corbusier, Architect of the Century [Exhibition Catalog], 250-252, plates 93-101. London, Arts Council of Great Britain.
  6. Bosco, F. (2022). Giuseppe Penone dessinateur dans l’art italien des années 1970. In J. Storsve & L. Pesenti, Giuseppe Penone Dessins, 22-32, Paris, Editions du Centre Pompidou.
  7. Colomina, B. (2019). X-Ray Architecture. Zürich, Lars Müller Publishers.
  8. Danto, A.C. (1997). After the End of Art, Contemporary Art and the Pale of History, USA, Princeton University Press.
  9. Demori, L. (2022). Touch and Absence: Giuseppe Penone’s Drawings (quote from the author interviewed in 2021 by F. Pietropaolo and A. Dahan for Brookyn Rail, note 64). In C. Basualdo (Ed.), River of Forms: Giuseppe Penone’s Drawings, 42-
    61, New Haven and London, Philadelphia Museum of Art, Yale University Press.
  10. Didi-Huberman, G. (2021). Être Crâne, lieu, contact, pensée, sculpture, Paris, Les Éditions de Minuit.
  11. Didi-Huberman, G. (2023). The Eye of History or the Ethical Imperative, Arta, 60-61, 160-165.
  12. Dufrêne, T. (2023). Depicting Gravity, Stefania Kenley, Un-painting – Ruins, Fossils, Roots. Arta, 60-61, 42-45.
  13. Hamilton, R. (1960). Inside the Green Box, Appendices. In M. Duchamp, R. Hamilton & G. H. Hamilton The Bride Stripped Bare by her bachelors, even, A Typographic version by Richard Hamilton of Marcel Duchamp's Green Box, London and Bradford, George Wittenborn Inc. New York, Percy Lund Humphries and Co.Ltd.
    Filipovic, E. (2016). The Apparently Marginal Activities of Marcel Duchamp. Cambridge, MA, The MIT Press.
  14. Foucault, M. (1971). Nietzsche, la généalogie, l’histoire. In S. Bachelard G. Canguilhem, F. Dagognet, M. Foucault, M. Gueroult, M. Henry, J. Laplanche, J.C. Pariente & M. Serres. Hommage à Jean Hyppolite. 146-172, Paris, Presses Universitaires de France.
  15. Kenley, S. (2011). A Shift of Perception in Postwar architectural Culture. Nordic Journal of Architecture 1, 10-17.
  16. Kenley, S. (2016). Du fictif au réel, Dix Essais sur le Pop Art Anglais et le Nouveau Brutalisme en Architecture, Dijon, Les Presses du Réel.
  17. Kerros (de), A. (2019). Art contemporain, manipulation et géopolitique, Chronique d’une domination économique et culturelle, Paris, Editions Eyrolles.
  18. Key, J. (2019). New Brutalism Again. Architecture and Culture. 7(2), 271-290.
  19. Klein, R. (2022). Essai sur la responsabilité, J. Koerring, C. Maigné, (Eds.), Paris, Institut National d’Histoire de l’Art.
  20. Matisse, P. (1980). Marcel Duchamp Notes, Paris, Centre d’art et de culture Georges Pompidou.
  21. Penone, G. (2022). Thoughts and Sap (Pensieri e linfa). In C. Basualdo (Ed.), River of Forms: Giuseppe Penone’s Drawings, 24-39, New Haven and London, Philadelphia Museum of Art, Yale University Press.
  22. Smithson, A. & Smithson P. (1990). The As Found and the Found. In D. Robbins (Ed.), The Independent Group, Postwar Britain and the Aesthetics of Plenty. 201-202, Cambridge MA, ICA / MIT Press.
  23. Sontag, S. (1966). Against Interpretation and Other Essays, US, Ferrar, Straus & Giroux, 3-14.
  24. Von Kleist, H., & Neumiller, T. (trans) (1972). On the Marionette Theatre. The Drama Review 16(3), 22-26. https://doi.org/10.2307/1144768