ro | en
ArgumentNr. 13/2021

Spațiul în plus, Versatilitatea ca ambiguitate spațială, declanșator al creativității

https://doi.org/10.54508/Argument.13.15

  • / drd. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO

Rezumat

Contextul pandemiei ne-a forțat să regândim modul în care locuim. Cât de benefic e un spațiu multifuncțional? Câte funcțiuni încap în ce suprafață? Cum ne afectează psihic un spațiu multi vs uni-funcțional ? Pentru a răspunde la această întrebare voi face distincția dintre spațiul neocupat, neatribuit, spațiul în plus și cel specific, ordonat și proiectat întocmai.

Identific două attribute necesare pentru ca un spațiu să fie versatil: ambiguitatea și funcționalitatea. Ambiguitatea este o condiție necesară ce facilitează declanșarea procesului creative, fiind și singura indentificată ca având o corelație direct cu procesul creativ în literature de specialitate. Înțelegem funcționalitatea unui spațiu în termeni de satisfacere a unor nevoi pshicologice și contextuale de bază cum ar fi proporția, lumina și poziționare. Ca un exemplu voi vorbi despre balcon, acel spațiu de graniță uitat care atunci când am realizat că nu avem suficient aer, suficientă lumină, suficientă natură, suficientă vizibilitate, a devenit orice spațiu aveam nevoie: un birou, un loc de joacă, o grădină, un colțisor de luat micul dejun, o punte de observare a lumii din spatele ferestrei. Voi extinde conceptul de spațiu în plus la medii macro, cum sunt spațiile publice, folosindu-mă de instalațiile pe care le-am propus și coordonat în cadrul festivalului Romanian Creative Week. Voi folosi o abordare interdisciplinară, combinând arhitectura cu pshihologia comportamentală și cercetarea în domeniul creativității. Concluzionez ca în paralel cu spațiile atribuite, trebuie să gândim puțin spațiu extra, un spațiu în plus, ce poate oferi o evadare din gridul predeterminat, spațiu în care nu ne vom simți constrânși să urmărim un tipar comportamental fix.

Cuvinte cheie

ambiguitate, versatilitate, fuziunea funcțională, spațiu în plus, creativitate

Download

Referințe

  1. Campbell, M. (2005). What tuberculosis did for modernism: the influence of a curative environment on modernist design and architecture. Medical History, 49(4), 463–488.
  2. Dul, J. (2019). The Physical Environment and Creativity: A Theoretical Framework. In J. C. Kaufman & R. J. Sternberg (Eds.), The Cambridge Handbook of Creativity (2nd ed., pp. 481–510). Cambridge University Press
  3. Hakak, A. M. (2017). Enhancing [Spatial] Creativity: Enhancing creativity of architects by applying unconventional virtual environmentsitle. TU Delft.
  4. Judge, Lindsay and Rahman, F. (2020). Lockdown living : Housing quality across the generations. Resolution Foundation.
  5. Kaufman, J., & Glăveanu, V. (2019). A Review of Creativity Theories: What Questions Are We Trying to Answer?
  6. Milne, R., Condia, B., Manhattan, & Negami, H. (2020). Understanding the Effect of Spatial Ambiguity on Creative Modes of Thinking. 2. ANFA conference
  7. Paris, S. R. De, & Lopes, C. N. L. (2018). Housing flexibility problem: Review of recent limitations and solutions. Frontiers of Architectural Research, 7(1), 80–91.
  8. Serafini, G., Parmigiani, B., Amerio, A., Aguglia, A., Sher, L., & Amore, M. (2020). The psychological impact of COVID-19 on the mental health in the general population. Qjm, 113(8), 229–235.
  9. Sharma, N., & Vaish, H. (2020). Impact of COVID - 19 on mental health and physical load on women professionals: an  online cross-sectional survey. Health Care for Women International, 41(11–12)
  10. Sfinteș, A., Păduraru, R., Balcanu, R., David, D. (2019). “The Third Room”. Anthropological and Architectural Explorations. Habitation. Context and perspectives. Argument 11/2019