ArgumentNr. 13/2021

Context urban. Comunicare vizuală. Graffiti-ul ca manifestare a heterotopiei

https://doi.org/10.54508/Argument.13.12

  • / drd. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO
  • / ș.l. dr. arh., Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Iași, Ro

Rezumat

Orașul şi spațiul arhitectural imaginar oscilează între două mari categorii tipologice - utopia şi distopia, la care se mai poate adăuga conceptul contemporan de heterotopie. Michel Foucault definește heterotopia ca o utopie efectiv realizată, un contra-amplasament, un loc aflat în afara oricărui loc, chiar dacă acesta este localizabil. În contrast cu utopia, heterotopia este un altfel de spațiu, o contestare mitică şi totodată reală a spațiului în care trăim. Se disting două tipuri majore de heterotopii - de criză şi de deviație, dar și o categorie mai puțin frecventă, a heterotopiilor de compensație. Ceea ce ni se oferă este mai mult decât o iluzie a unei alte lumii, este tocmai o compensație față de carențele răului, așadar o lume, organizată după valori şi criterii total diferite. Individul simte nevoia de a se exprima și prin mijloace alternative, pe care de-a lungul timpului am ajuns să le numim arte, cum este și graffiti-ul. Pornind de la agresiunea vizuală a construcțiilor, ale aleilor pustii și a spațiilor publice degradate și prin impactul psihologic pe care acestea le au asupra omului, înțelegem că spațiul urban nu trebuie privit doar ca un simplu cadru de manifestare, ci și ca un element catalizator și generator al acestui fenomen social. Ca și în cazul oricărei alte opere de artă, aprecierea unui graffiti este influențată de categoria observatorului, de legăturile sale afective cu locul respectiv, de pregătirea și structura sa intelectuală. Graffiti-ul și spațiul urban se influențează reciproc, aspect relevat prin analizarea artei urbane prin prisma conceptelor de heterotopie și dreptul la oraș. Spațiul urban trebuie adesea personalizat, umanizat, în același mod în care ne personalizăm spațiul privat, propria locuință. Este o marcare a teritoriului și o corectare a unei carențe a arhitecturii contemporane – depersonalizarea.

Cuvinte cheie

utopie, distopie, heterotopie, spațiul urban, graffiti, artă urbană

Download

Referințe

  1. Antohi, S. (1991). Utopica. Studii asupra imaginarului social Poetica spaţiului. București: Ed. Științifică.
  2. Banksy (2009). Arta la zid / Wall and Piece  (trad. V. Sălăgeani). București: Vellant.
  3. Claeys, G. (2020). Utopia. The history of an idea. Londra: Thames & Hudson.
  4. Mihali, C. (coord.2001). Altfel de Spații. Studii de Heterotopologie. București: Paideia.
  5. Nae, C. (2015). Moduri de a percepe. O introducere în teoria artei moderne și contemporane. Iași: Ed. Polirom.
  6. Steward, S. (2001). Ceci Tuer Cela: Grafitti as Crime an Art. In J. Fekete (ed.) - Life After Postmodernism. Essay on Value and Culture; New World Perspectives (pp. 167–173). Montreal: CTheory Books.
  7. Zaimakis, Y. (2015). Welcome to the civilization of fear: On political graffiti heterotopias in Greece in time of crisis; In Visual Communication 2015, Vol 14(4), (pp. 373- 396).
  8. Zieleniec, A. (2016). The right to write the city: Lefebvre and graffiti. Environnement Urbain / Urban Environment [online], Volume 10 | 2016.
  9. Zieleniec, A. (2018). Lefebvre’s Politics of Space: Planning the Urban as Oeuvre. Urban Planning, Volume 3, Issue 3, (pp. 5–15).