ArgumentNr. 13/2021

Spațiul textil – Spațiu versatil

https://doi.org/10.54508/Argument.13.04

  • / prof. dr. habil. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO

Rezumat

Dincolo de imperativul necesității din ultimul an, ce a schimbat percepția și modul de utilizare a multor spații și funcțiuni, spațiul construit ”cerea” deja, prin înşiși utilizatorii săi, o flexibilitate, o multifuncționalitate, o abordare diferită a sa. Este adevărat că această tendință este exprimată mai ales de generațiile tinere, millenials și Z, ce adeseori adoptă un mod de viață minimalist, flexibil la schimbări și deschis la nomadism mai ales la prima tinerețe, în scopul acumulării de experiențe și experiență într-un domeniu sau altul. Pe de altă parte, multifuncționalitatea spațiilor nu este o abordare nouă. Ea există de mii de ani și este documentată de istoria arhitecturii, drept pentru care nu voi dezvolta mai departe această direcție.

În ultimul an, cel mai solicitat spațiu în a deveni multifuncțional a fost spațiul privat, locuința, căminul nostru. Impunerea lucrului sau a școlii de acasă a creat nevoia ca aceasta să găzduiască mai multe funcțiuni simultan sau secvențial, necesar a fi reflectate într-o anumită flexibilitate/versatilitate în conformarea spațială și/sau a amenajării interioare.

Această adaptabilitate poate fi realizată cu ajutorul materialelor textile. Deși material efemer prin însăși natura sa și privit timp de câteva mii de ani ca ”accesoriu” al construcțiilor, posibilitățile tehnice contemporane permit întoarcerea la originile utilizării sale și realizarea de adevărate structuri (interioare și exterioare) ce prezintă nenumărate avantaje față de materialele de construcție tradiționale: greutate redusă, flexibilitate, montare/demontare facilă, plus o serie de caracteristici fizice și chiar psihologice importante.

Pornind de la studiul unor exemple de aplicații ale materialelor textile contemporane înclinațiavoi argumenta ”predispoziția” acestora pentru soluționarea problemelor din punct de vedere arhitectural în spațiile private necesar a fi versatile.

Materialele textile reprezintă o (re)sursă care a început a fi folosită mai intens în ultimii cincisprezece ani, dar sunt departe de a-și fi atins pe deplin potențialul în domeniul arhitecturii.

Cuvinte cheie

materiale textile, cămin, spațiu flexibil, versatilitate

Download

Referințe

  1. * * * (1994). Versatile. În Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language (New York/Avenel: Gramercy Books, p. 1588)
  2. * * * (2016). L’Œuvre architecturale de Le Corbusier, une contribution exceptionnelle au Mouvement Moderne. Unesco.org. https://whc.unesco.org/fr/list/1321
  3. Academia Română, Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iorda – Al. Rosetti” (2016). Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită, tiraj 2016 îmbogățit și completat). București: Editura Univers Enciclopedic Gold.
  4. Campioli, A., Mangiarotti, A., Zanelli, A. (2008). Textile Architecture in the Italian Context. International Journal of Space Structures, Vol.23 No. 4 ( pp. 201-206). Brentwood, Essex: Multi-Science Publishing Co. Ltd.
  5. De Botton, A. (2009). Arhitectura fericirii. Arta secretă de a-ți decora viața. București: Vellant.
  6. Design Council (2020). A Public Vision for the Home of 2030. London.
  7. Eckert, R. (15.05.2019). Shadow games with pantyhose. www.techtextil-blog.com. https://www.techtextil-blog.com/en/shadow-games-with-pantyhose/
  8. Garcia, M. (2006). Architecture+Textiles=Architextiles. În Architectural Design 2006/11 (pp.5-11)
  9. Goss, L. (2020, mai 26). How to avoid work-from-home burnout. thehomeworker. https://www.thehomeworker.com/how-to-avoid-work-from-home-burnout/
  10. The Irony of Fate. (2021). În Wikipedia. https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Irony_of_Fate&oldid=1030148027
  11. JÖGER, B.-G. (2020). Sustenabilitatea materialelor textile: de la tradiție la supertehnologie. Prezentare susținută la Atelierele de la Sibiu: Portretul unei schimbări de paradigmă: revoluția sustenabilității, 2-3 Octombrie 2020
  12. Le Corbusier (1960). Tapisseries Muralnomad. În Zodiac, Milano, nr.7/1960 (pp.57-63)
  13. Pallasmaa, J. (2015). Privirea care atinge: arhitectura și simțurile. București: Editura Fundației Arhitext Design.
  14. Royal Institute of British Architects (RIBA) (8.10.2020). Pandemic reveals demand for UK home transformations. RIBA Architecture. https://www.architecture.com/knowledge-and-resources/knowledge-landing-page/pandemic-reveals-demand-for-uk-home-transformations
  15. RIBA Competitions Evaluation Panel (Freeman, P., Morgan, S., Kinsella, S., Porteus, J., Sullivan, L.) (2020). Winners: Igloo Regeneration, Useful Projects, Mawson Kerr Architects, with Cast, Elliot Wood, Expedition and Landsmith Associates. ribacompetitions. https://www.ribacompetitions.com/homeof2030/H232.html
  16. RIBA Competitions Evaluation Panel (Freeman, P., Morgan, S., Kinsella, S., Porteus, J., Sullivan, L.) (2020) Winners: Openstudio Architects with Gardiner & Theobald and Hoare Lea. ribacompetitions. https://www.ribacompetitions.com/homeof2030/H554.html
  17. Zamfir, R. (23.06.2020). Furnizorii de materiale de construcţii ar putea ajunge, în 2020, la afaceri de 35 de miliarde de lei.  Economica.net. https://www.economica.net/furnizorii-de-materiale-de-constructii-ar-putea-ajunge-in-2020-la-afaceri-de-35-de-miliarde-de-lei_186267.html
  18. Zumthor, P. (2006). Atmospheres. Basel; Boston, Berlin: Birkauser Verlag AG.

Alte articole

Beatrice-Gabriela Jöger
Tradiție și modernitate în utilizarea materialelor textile în arhitectură (2010)