ro | en
Argument › Nr. 13/2021

Ancore de memorie în arhitectura dementia-friendly si limitele verstatilității spațiale în contextul pandemiei de Covid-19

https://doi.org/10.54508/Argument.13.01

  • / șef de lucrări dr. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO
  • / dr. C.S.III, biol, Spitalul Universitar de urgență „Elias”, București, RO
  • / dr. psih. cl., Spitalul Universitar de urgență „Elias”, București, RO
  • / asist. univ. dr. med., Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București, RO

Rezumat

Tendința actuală de îmbătrânire a populației duce la creșterea semnificativă a afecțiunilor corelate cu vârsta, inclusiv a numărului persoanelor cu tulburări neurocognitive (TNC), boala Alzheimer fiind una dintre cele mai cunoscute cauze pentru TNC. În acest context se vorbește de o arhitectură dementia-friendly (ADF) / prietenoasă pentru persoanele cu TNC. Pandemia actuală de COVID-19 aduce noi provocări în îngrijirea persoanelor cu TNC, în menținerea unei calități a vieții optime și a unei stări de bine rezonabile, provocări la care arhitectura poate răspunde prin intermediul unor instrumente arhitecturale specifice.

Pornind de la limitările pe care le aduce boala Alzheimer, și anume o hartă mentală deteriorată, ambiguă, uneori deconectată de la realitate, suprapuse peste provocările pandemiei de COVID-19 care au însemnat de cele mai multe ori nevoia de mai mult spațiu fie că vârstnicul stă acasă sau este instituționalizat, lucrarea își propune să investigheze limitele versatilității spațiale în arhitectura dementia-friendly.

Studiul se centrează pe conceptul de “ancoră de memorie“ transpus în ADF pentru persoanele cu TNC prin nevoia constantă de stabilitate spațială, de rutină și repere. Lucrarea de față cercetează interdisciplinar, atât în cazul îngrijirii la domiciliu cât și în centre instituționalizate, raportul între două tipuri de multifuncționalitate: prin comasare-concomitență și prin polivalență-adaptabilitate. Este utilizată ca metodă de cercetare interviul explorativ cu întrebări deschise.

ADF pune accent pe siguranța și confortul utilizatorului, pe compensarea deficitelor de memorie și de orientare temporo-spațială și pe managementul simptomelor afective și comportamentale precum agitația, depresia sau anxietatea. Stabilitatea, inerția spațială în raport cu funcțiunea este prioritară, versatilitatea ca procedeu rămânând mai curând subordonată. Pandemia de COVID-19 și distanțarea fizică/socială recomandate au dus de multe ori la nevoia de restrângere a activităților într-un perimetru privat și astfel la nevoia de versatilitate la domiciliul sau in camera vârstnicului instituționalizat.

Provocările pandemiei cu COVID-19 pentru ADF pot fi gestionate printr-o abordare interdisciplinară.

Cuvinte cheie

arhitectură dementia-friendly, ancoră de memorie, versatilitate spațială, calitatea vieții, pandemia de COVID-19, interdisciplinaritate

Download

Referințe

  1. Allen, W. (11 Ianuarie 2021). Making Your Home Dementia Friendly. https://www.brightfocus.org/alzheimers/article/making-your-home-dementia-friendly .
  2. Alzheimer Europe. (2019). Dementia in Europe Yearbook 2019. Accesat în 2021.05.11 la https://www.alzheimer-europe.org/content/download/195515/1457520/file/FINAL%2005707%20Alzheimer%20Europe%20yearbook%202019.pdf.
  3. architizer.com. (n.d.). Alzheimer's Respite Centre. FIRM Niall McLaughlin Architects. Accesat în  2021.05.12 la https://architizer.com/projects/alzheimers-respite-centre/.
  4. Bianchetti, A., Bellelli, G., Guerini, F., Marengoni, A., Padovani, A., Rozzini, R., & Trabucchi, M. (2020). Improving the care of older patients during the COVID-19 pandemic. Aging Clinical and Experimental Research, 32, 9, 1883-1888.
  5. Brittain, K., Degnen, C., Gibson, G., Dickinson, C., & Robinson, L. (2017). When walking becomes wandering: representing the fear of the fourth age. Sociology of Health & Illness, 39, 2, 270-284.
  6. Divo, M. J., Martinez, C. H., & Mannino, D. M. (2014). Ageing and the epidemiology of multimorbidity. The European Respiratory Journal, 44, 4, 1055-1068.
  7. Estaji, H. (2017). A Review of Flexibility and Adaptability in Housing Design. International Journal of Contemporary Architecture ”The New ARCH“. Vol. 4, No. 2.
  8. Evans, S., Waller, S., Bray, J., & Atkinson, T. (2019). Making Homes More Dementia-Friendly through the Use of Aids and Adaptations. Healthcare, 7, 1, 43.
  9. Fernando, E., Fraser, M., Hendriksen, J., Kim, C. H., & Muir-Hunter, S. W. (2017). Risk Factors Associated with Falls in Older Adults with Dementia: A Systematic Review. Physiotherapy Canada. Physiotherapie Canada, 69, 2, 161-170.
  10. Javed, B., Mashwani, Z.-U.-R., Javed, B., Sarwer, A., Sarwer, A., & Soto, E. B. (2020). The coronavirus (COVID-19) pandemic's impact on mental health. International Journal of Health Planning and Management, 35, 5, 993-996.
  11. Jheng, S. S., & Pai, M. C. (2009). Cognitive map in patients with mild Alzheimer's disease: a computer-generated arena study. Behavioural brain research. 200(1), 42–47.
  12. Kim, K., Han, J. W., So, Y., Seo, J., Kim, Y. J., Park, J. H., Lee, S. B., ... Kim, T. H. (2017). Cognitive Stimulation as a Therapeutic Modality for Dementia: A Meta-Analysis. Psychiatry Investigation, 14, 5, 626-639.
  13. Markowitz, A., Paulin, E. (3 Mai 2021). AARP Answers: Nursing Homes and the Coronavirus. The latest on evolving rules, visiting loved ones, your rights and more.  https://www.aarp.org/caregiving/health/info-2020/nursing-homes-coronavirus-faqs.html .
  14. Marquardt, G., Viehweger, A. (2015). Architecture for people with dementia: Planning principles, practices and future challenges. https://tud.qucosa.de/api/qucosa%3A28437/attachment/ATT-0/ .
  15. Marquardt, G., Schmieg, P. (2009). Dementia-Friendly Architecture: Environments That Facilitate Wayfinding in Nursing Homes. American Journal of Alzheimer's Disease and Other Dementias, 24, 4, 333-340.
  16. McDonald W. M. (2017). Overview of Neurocognitive Disorders. Focus (American Psychiatric Publishing), 15(1), 4–12.
  17. Mehrabian, S., Schwarzkopf, L., Auer, S., et al. (2019). Dementia care in the Danube Region. A multi-national expert survey. Neuropsychiatric disease and treatment, 15, 2503–2511.
  18. Mok, V., Pendlebury, S., Wong, A., et al. (2020). Tackling challenges in care of Alzheimer's disease and other dementias amid the COVID-19 pandemic, now and in the future. Alzheimer's & dementia : the journal of the Alzheimer's Association, 16(11), 1571–1581.
  19. National Collaborating Centre for Mental Health (UK). (2007). Dementia: A NICE-SCIE Guideline on Supporting People With Dementia and Their Carers in Health and Social Care. British Psychological Society.
  20. retirementcommunity.com. (n.d.) RiverWoods Exeter Retirement Community. Accesat în 2021.05.14 la https://www.retirementcommunity.com/senior-living-communities/23-RiverWoods-Exeter-Retirement-Community-CCRC-7-RiverWoods-Drive-Exeter-New-Hampshire-03833-1-Bedroom-1-Bathroom-USD1-200/.
  21. Song, J., Lindquist, L. A., Chang, R. W., et al. (2015). Sedentary Behavior as a Risk Factor for Physical Frailty Independent of Moderate Activity: Results From the Osteoarthritis Initiative. American Journal of Public Health, 105, 7, 1439-45.
  22. Sorbara, M., Graviotto, H. G., Lage-Ruiz, G. M., et al. (2021). COVID-19 and the forgotten pandemic: follow-up of neurocognitive disorders during lockdown in Argentina. Neurologia, 36, 1, 9-15.
  23. Soril, L. J., Leggett, L. E., Lorenzetti, D. L., et al. (2014). Effective use of the built environment to manage behavioural and psychological symptoms of dementia: a systematic review. PloS one, 9(12), e115425.
  24. Tuijt, R., Frost, R., Wilcock, J., et al. (2021). Life under lockdown and social restrictions - the experiences of people living with dementia and their carers during the COVID-19 pandemic in England. Bmc Geriatrics, 21, 1.)
  25. Utton, D. (2009). The design of housing for people with dementia. Journal of Care Services Management, 3, 4, 380-390.
  26. World Health Organization, 2007. WHO Global reporton falls Prevention in older Age. Geneva, WHO press.
  27. Zamfir, M., Ciobanu, I., Marin, A., et al. (2021). Smart dwellings. Architectural perspectives opened by COVID-19 pandemic. Smart Cities and Regional Development Journal (v.5.i2.se.2021).
  28. Zamfir, M. (2016). Multifunctional space related to the scale of community centers. From merging-concomitance to polyvalence-adaptability. In Panait, A, (Ed), EURAU 2016 - In between scales - European Symposium on Research in Architecture and Urban Design. ABSTRACTS. EUIM, București

Alte articole

Mihaela Zamfir, Ileana Ciobanu, Andreea Georgiana Marin, Mihai-Viorel Zamfir
Instrumente arhitecturale terapeutice în managementul tulburărilor de percepție la vârstnicii cu boala Alzheimer (2022)

Mihaela Zamfir, Ileana Ciobanu, Andreea Georgiana Marin, Mihai-Viorel Zamfir
Instrumente arhitecturale terapeutice în managementul tulburărilor de percepție la vârstnicii cu boala Alzheimer (2022)

Mihaela Zamfir, Ileana Ciobanu, Andreea Georgiana Marin, Mihai-Viorel Zamfir
Instrumente arhitecturale terapeutice în managementul tulburărilor de percepție la vârstnicii cu boala Alzheimer (2022)

Mihaela Zamfir, Ileana Ciobanu, Andreea Georgiana Marin, Mihai-Viorel Zamfir
Instrumente arhitecturale terapeutice în managementul tulburărilor de percepție la vârstnicii cu boala Alzheimer (2022)