ro | en
ArgumentNr. 10/2018

București, capitală (agri)culturală europeană

https://doi.org/10.54508/Argument.10.04

  • / Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, România

Rezumat

Unul din lucrurile cele mai importante în definirea unui program pentru participarea la concursul pentru titlul de Capitală Culturală Europeană este evidențierea unei identități a orașului. Ceea ce propun este un manifest teritorial pentru București, necesar pentru formularea unei identități consistente care să poată constitui bazele unei participări pentru a concura la titlul de Capitală Culturală Europeană. Argumentul este acela al Bucureștilor care se reconectează cu matricea ecologică a teritoriului .

București se află în mijlocul unei regiuni unde agricultura a avut și are în continuare un rol deosebit de important. Ceea ce ar putea deveni zona metropolitană a Bucureștilor a fost concepută inițial ca un inel agricol- Sectorul Agricol Ilfov. Lucru foarte important atunci când se ia în considerare extinderea urbană recentă care se face neplanificat pe parcele provenite din fondul patrimonial fost agricol.

Pentru că București este un oraș situat în ceea ce eu numesc Valea Dunării de Jos și este amplasat printre râurile ce străbat această vale în direcție Nord-Vest către Sud-Est. Model uitat peste care s-a suprapus o schemă radial concentrică. Forțarea modelului teoretic radial concentric în detrimentul geometriei „teritoriului zero” așa cum numește Franco Purini cadrul natural pe care se așterne civilizația nu mai poate face față creșterii urbane actuale, atât în dimensiunea ei pozitivă cât și în cea negativă . Dinamica negativă a populației în cadrul granițelor orașului București și creșterea puternică a rezidenților preurbani din Ilfov arată că identitatea Bucureștilor se află într-o mutație profundă ce trebuie nu doar acceptată dar și proiectată.

Pentru că noua economie (bazată pe industrii de tehnologie informatică și servicii diverse) și agricultura pot crea acel model de dezvoltare urbană sustenabilă care să asigure un echilibru real între economic și ecologic, așa cum propunea Nicolae Georgescu Roegen. O viziune care să țintească un model de înaltă performanță a teritoriului privit atât din punct de vedere spațial cât și fiziologic ar putea cataliza matrice ecologice deja prezente.

Astfel, orașul / metropola / capitala ar beneficia de întreaga forță a teritoriilor fizice + sociale + economice + culturale și s-ar putea revela o identitate nouă, pozitivă, absolut necesară definirii unui proiect de capitală culturală europeană.

Download


Alte articole

Ana-Maria Machedon, Georgică Mitrache, Dragoș Dordea
Living Danube Limes - Spatiul construit ca instrument pentru retrairea istoriei (2021)