Ruina - spațiu al experimentului arhitectural

Există o categorie aparte de construcții (fragmente sau clădiri nefuncționale), care pot reprezenta un prilej pentru a experimenta structuri, materiale, tehnici și atitudini de abordare. În acest scop se pot folosi ruinele neclasate, dar care prezintă un interes arhitectural, sau monumentele de tip B, puternic afectate.

Voi prezenta succint 3 exemple de clădiri, neclasate, actualmente în ruină sau dezafectate - Conacul Economu, Biserica Vladimiri și Biserica Vogna - toate de secol XIX, de pe raza comunei Goiești, Județul Dolj, care reprezintă oportunități de experimentare, cu detaliere pe cea din urmă, acolo unde, în cadrul unui proiect academic de an 5 am propus o structură de acoperire din lemn lamelar, metal și sticlă, ținând cont de particularitățile de relief și climatice. Această structură protejează ruina de intemperii și de vânturile dominante de pe direcția nord-sud, permite buna observare a detaliilor arhitecturale la toate nivelurile, printr-o rampă circulară, lăsând vizibilă silueta bisericii de pe principalul drum de acces - direcție perspectivă semnificativă - și creaza un punct de observare printr-un turn-clopotniță.

Am urmărit ca principiu de bază păstrarea ruinei în starea în care am identificat-o, așa cum este prezentă și în memoria colectivă și așa cum are pe ea semnele trecerii timpului și ale evenimentelor. Faptul că ruina - neclasată - este deja puternic afectată de trecerea timpului, are dimensiuni mici și nu prezintă particularități volumetrice excepționale, a permis o mare libertate de expresie a structurii experimentale, care și-a propus însă tratarea bisericii ca pe un monument din punct de vedere al non-intruzivității și reversibilității intervenției. Consider că, prin astfel de încercări, se pot găsi soluții și principii valabile și în situația unor monumente clasate, de mai mare semnificație arhitecturală.