ro | en
Argument › Nr. 18/2026

Arhitectura colorată a viitorului

https://doi.org/10.54508/Argument.18.12

  • / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO

Rezumat

Prin contribuția sa importantă la identitatea vizuală, locală sau patrimonială a unei construcții, culoarea va influența mereu percepția utilizatorilor sau pe cea a observatorilor, va crea personalitate, va comunica valori culturale, va accentua volumetria, va ajuta la orientarea spațială și va diferenția zonele funcționale sau regiunile geografice. Aflată într-o eră marcată de sustenabilitate, culoarea capătă valențe strategice ca instrument arhitectural pentru volumul construit. Dacă în trecut, culoarea era în principal utilizată ca element decorativ, în prezent rolul acesteia tinde să își extindă funcționalitatea și către perspective inovative. Viitorul culorii în arhitectură nu se limitează doar la estetică, ci evoluează către aspecte complexe, bazate pe tehnologie și responsabilitate față de mediul înconjurător. Culoarea va continua să aibă mereu un rol activ, dinamic și individual, prin puterea sa de a evidenția sau de a personaliza aspectul arhitectural al clădirilor în acord cu spațiul urban din care fac parte.

În ceea ce privește utilizarea schemelor cromatice, arhitectura colorată a viitorului va fi definită prin modul de aplicare a combinațiilor de nuanțe din ce în ce mai îndrăznețe și expresive, pentru a evidenția caracterul unic al volumetriei alături de materiale naturale și durabile. Inovațiile în domeniul materialelor sustenabile, precum vopselele ecologice, sticla inteligentă cu calități cromatice dinamice și finisajele modulare aplicate, vor permite o libertate mai mare în privința creativității și adaptării culorilor la aspectul volumetric al clădirilor.

Pentru a anticipa și modela viitorul culorii în arhitectură, strategia de dezvoltare poate fi abordată prin câteva componente importante: sustenabilitatea, promovarea diversității și reutilizarea materialelor. Pentru ca acestea să fie aplicate coerent, un rol important îl va avea dezvoltarea controlată prin studierea prealabilă a unor modele virtuale, cu ajutorul cărora se va putea reconfigura cromatica ansamblurilor construite existente, respectând regulamentele locale de urbanism, după ce acestea vor fi actualizate prin limitări în privința utilizării culorilor.

Cuvinte cheie

culoare, strategie cromatică, sustenabilitate, versatilitate estetică, materiale inteligente

Download

Referințe

  1. Ascher Barnstone, D. (2022). The Color of modernism: Paints, pigments, and the transformation of modern architecture in 1920s Germany. Bloomsbury.
  2. Galilee, B. (2021). Radical architecture of the future. Phaidon Press.
  3. Gatz, K., & Wallenfang, W. O. (2011). Color in architecture: A guide to exterior design. Literary Licensing. (Original work published in 1961).
  4. Hensel, M. U. (2013). Performance-oriented architecture: Rethinking architectural design and the built environment. Wiley.
  5. Jokilehto, J. (2017). A history of architectural conservation (2nd ed.). Routledge.
  6. Lobell, J. (2008). Between silence and light: Spirit in the architecture of Louis I. Kahn (2nd ed.). Shambhala Publications.
  7. Kobayashi, S. (1991). Color image scale. Kosdansha International.
  8. Lampert, C. M. (2004). Chromogenic smart materials. Materials Today, 7(3), 28-35. https://doi.org/10.1016/S1369-7021(04)00123-3
  9. Lluch, J. S. (2019). Color for architects (Architecture Brief). Princeton Architectural Press.
  10. Loschke, S. (2016). Materiality and architecture. Taylor & Francis.
  11. Maigue, C. E. (2020). AuREUS: Aurora renewable energy & UV sequestration [Interview]. https://www.jamesdysonaward.org/en-US/2020/project/aureus-aurora-renewable-energy-uv-sequestration
  12. McLachlan, F., Nester, A. M., Sibillano, L., & Wenger-Di Gabriele, M. (2015). Color strategies in architecture. Schwabe Verlag.
  13. Moor, A. (2006). Colours of architecture: Coloured glass in contemporary buildings. Mitchell Beazley.
  14. Pallasmaa, J. (2012). The eyes of the skin: Architecture and the senses (3rd ed.). John Wiley & Sons.
  15. Plevoets, B., & Van Cleempoel, K. (2019). Adaptive use of the built heritage: Concepts and cases of an emerging discipline. Routledge.
  16. Rezaei, S. D., Shannigrahi, S., & Ramakrishna, S. (2017). A review of conventional, advanced, and smart glazing technologies and materials for improving indoor environment. Solar Energy Materials and Solar Cells, 159, 26-51. https://doi.org/10.1016/j.solmat.2016.08.026
  17. Roberts, P., Sykes, H., & Granger, R. (2017). Current challenges and future prospects. In P. Roberts, H. Sykes, & R. Granger (Eds.), Urban Regeneration (2nd ed., pp. 314–337). SAGE Publications.
  18. Rüegg, A. (2015). Polychromie architecturale: Le Corbusiers Farbenklaviaturen von 1931 und 1959 / Le Corbusier’s color keyboards from 1931 and 1959. Birkhäuser.
  19. Silver, P., & McLean, W. (2025). Sustainable and regenerative materials for architecture. Laurence King.
  20. Skinner, J., & Jolliffe, L. (Eds.). (2017). Murals and tourism: Heritage, politics and identity. Routledge – Taylor & Francis Group. https://doi.org/10.4324/9781315547978
  21. Sutton, T. (2020). The pocket complete color harmony: 1,500 plus color palettes for designers, artists, architects, makers, and educators. Rockport Publishers.
  22. Szokolay, S. V. (2014). Introduction to architectural science: The basis of sustainable design. Routledge.
  23. Wright, T. (Ed.). (2019). Foster + Partners Portfolio: 1967-2017.
  24. Zennaro, P. (2017). Strategies in colour choice for architectural built environment. Journal of the International Colour Association, 19, 15-22.
  25. Zumthor, P. (2006). Atmospheres: Architectural environments—Surrounding objects. Birkhäuser.