ro | en
ArgumentNr. 16/2024

Locuirea spațiului nevăzut. O ipostază în procesul de definire a spațiului

https://doi.org/10.54508/Argument.16.02

  • / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO

Rezumat

Ce definește un spațiu? Oare zidurile sale? Căldura sa? Mirosul său? Texturile sale? Trebuie să fie vizibil pentru a exista?

Această lucrare interoghează conceptul de spațiu dincolo de limitele sale tradiționale arhitecturale și fizice, propunând un discurs extins care să încorporeze elementele intangibile, efemere și imaginare. Prin contestarea viziunii convenționale asupra spațiului, definită de elemente tangibile precum ziduri și granițe, lucrarea explorează dimensiunile filosofice, geografice și arhitecturale ale locuirii spațiilor nevăzute, acelea care cuprind aspectele metafizice, imaginative și intangibile care depășesc percepția fizică și realitatea materială. Pornind de la întrebarea centrală de cercetare privind capacitatea tehnologiei contemporane de a extinde percepția noastră asupra spațiului și de a crea o legătură între lumea tangibilă și tărâmurile imaginative intangibile, această lucrare se bazează pe cercetările lui Juhani Pallasmaa, Gaston Bachelard și Denis Cosgrove, în timp ce încorporează perspective din literatura sci-fi critică de Ursula K. Le Guin, precum și studiile simbolice și imaginative ale lui Gilbert Durand. Lucrarea susține o conceptualizare a spațiului care îmbrățișează experiențele senzoriale, emoțiile și amintirile, amplificând astfel înțelegerea noastră despre ce înseamnă cu adevărat să ocupi un spațiu.

Discuția pornește de la explorările geodezice istorice și adoptarea standardelor internaționale și se extinde până la implicațiile moderne ale spațiilor digitale și virtuale, ilustrând evoluția percepției și reprezentării umane a spațiului. Prin exemple care variază între linia ecuatorială, Castelul Bran și spațiul cibernetic, lucrarea evidențiază modul în care spațiile sunt construite și experimentate dincolo de fizicalitatea lor, modelate de narațiuni culturale, implicarea tehnologică și percepția personală.

Oferind o reevaluare a spațiului care recunoaște atât dimensiunile sale fizice, cât și cele emoționale, această explorare sugerează că adevărata esență a spațiului rezidă în interacțiunea dintre tangibil și intangibil. Lucrarea susține că o înțelegere cuprinzătoare a spațiului trebuie să includă elementele nevăzute și imaginare, reflectând asupra modului în care aceste aspecte sunt esențiale pentru experiența umană și interacțiunea cu mediul. Prin această perspectivă, lucrarea contribuie la discursul general asupra arhitecturii și geografiei, pledând pentru o apreciere nuanțată a spațiului care cuprinde întregul spectru de angajament senzorial și emoțional uman.

Cuvinte cheie

imaginar, spațiu, locuire, graniță, cartografiere, poezie, atmosferă

Download

Referințe

  1. Bachelard, G. (1994). The poetics of space (M. Jolas, Trans.). Beacon Press. (ENG) / Bachelard, G. (2003). Poetica spațiului (I. Bădescu, Trans.). Paralela 45. (Original work published 1985)
  2. Bohil, C., Owen, C. B., Jeong, E. J., Alicea, B., & Biocca, F. (2009). Virtual reality and presence. In W. F. Eadie (Ed.), 21st century
  3. communication: A reference handbook (pp. 534-542). Sage Publications. https://doi.org/10.4135/9781412964005.n59 Bussell, J. (2023, October 15). Cyberspace. Encyclopedia Britannica. https://www.britannica.com/topic/cyberspace 
  4. Cosgrove, D. (2001). Apollo’s eye: A cartographic genealogy of the earth in the Western imagination. Johns Hopkins University Press.
  5. Cosgrove, D. (2003. Ptolemy and Vitruvius: Spatial representation in the sixteenth-century texts and commentaries. In A. Picon & A. Ponte (Eds.), Architecture and the sciences: Exchanging metaphors (pp. 20–38). Princeton Architectural Press.
  6. Durand, G. (1999). The anthropological structures of the imaginary (M. Sankey & J. Hatten, Trans.). Boombana Publications. (Original work published 1960)
  7. Ferrari, M., Pasqual, E., & Bagnato, A. (2019). A moving border: Alpine cartographies of climate change. Columbia Books on Architecture and the City.
  8. Le Guin, U. K. (1974). The dispossessed: An ambiguous utopia. Harper & Row. / Le Guin, U. K. (2022). Deposedații (E. Sârbulescu, Trans.; 2nd ed.). Editura Nemira.
  9. Monmonier, M. S. (2011). A century of cartographic change, from technological transition in cartography. In M. Dodge, R. Kitchin, & C. Perkins (Eds.), The map reader: Theories of mapping practice and cartographic representation (pp. 122–128). John Wiley and Sons. https://doi.org/10.1002/9780470979587.ch16 
  10. National Geographic Society. (2023, October 19). Equator. National Geographic Education. https://education. nationalgeographic.org/resource/equator/
  11. Naveen, P. (2023). Understanding the metaverse and its technological marvels: Beyond reality. Cambridge Scholars.
  12. Pallasmaa, J. (2012). The eyes of the skin: Architecture and the senses (3rd ed.). John Wiley & Sons. (Original work published 1996)
  13. Tucker, E. (2015, November 2). Virtual reality helmets present a forest from an animal’s perspective. Dezeen. https:// www.dezeen.com/2015/11/02/in-the-eyes-of-the-animal-virtual-reality-installation-marshmallow-laser-feast-abandon-normal-devices-festival-england/  
  14. Üngür, E. (2011). Space: The undefinable space of architecture. In E. Duyan (Ed.), Theory for the Sake of the Theory: ARCHTHEO ‘11 Conference Proceedings. Mimar Sinan Fine Arts University. https://www.academia.edu/93843241/The_undefinable_space_of_architecture   
  15. Wang, X., Kim, M. J., Love, P. E. D., & Kang, S.-C. (2013). Augmented reality in built environment: Classification and implications for future research. Automation in Construction, 32, 1–13. https://doi.org/10.1016/j.autcon.2012.11.021 
  16. Wilford, J. N. (2002). The mapmakers: The story of the great pioneers in cartography (Rev. ed.). Pimlico. (Original work published 1981)
  17. XMReality. (2022, September 5). Augmented reality (AR) vs virtual reality (VR). XMReality. https://www.xmreality.com/blog/augmented-reality-vs-virtual-reality