ro | en
Argument › Nr. 15/2023

Influența tehnicilor și materialelor arhitecturii vernaculare în arhitectura modernă. Studiu de caz: Irak

https://doi.org/10.54508/Argument.15.05

  • / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, RO

Rezumat

Arhitectura tradițională arabă este o arhitectură în strânsă legătură cu locul. Este inconfundabilă cu oricare alta, iar acest element de unicitate este dat de climă, de materialele de construcție folosite și de modul de prelucrare al acestora, de cromatica rezultată în urma prelucrării.

În prezent, arhitectura tradițională arabă trecând printr-un lung proces de transformare este aproape pierdută, iar imaginea orașelor arabe și-a pierdut caracterul particular.

După schimbările succesive de regim politic de la începutul secolului 20, Irakul se află în situația în care arhitectura sa tradițională este aproape pierdută, în care importurile occidentale au captat atenția publicului larg în detrimentul specificului local. Ca răspuns la această pierdere treptată a identității, arhitecți locali, dar și internaționali au încercat să readucă în contemporan elementele care sunt parte integrantă a imaginii orașului tradițional Irakian și arhitecturii arabe. Rezultatele acestor încercări sunt variate, dar fiecare are meritul său și dovedește faptul că o preocupare față de loc și o înțelegere aprofundată a contextului nu poate fi decât benefică atât la scara obiectului, cât și la scară urbană.

Cuvinte cheie

arhitectură arabă, tehnici vernaculare, tradițional, Irak

Download

Referințe

  1. Al-Thahab, A. a. L. (2020). Culture and architecture in turmoil: reflections on home architecture in contemporary Iraq. Open House International, 46(1), 30–44. https://doi.org/10.1108/ohi-06-2020-0065.
  2. Auret, H. (2018). Christian Norberg-Schulz’s Interpretation of Heidegger’s Philosophy (1st ed.). Taylor and Francis.
  3. Bagasi, A. A., Calautit, J. K., & Karban, A. S. (2021). Evaluation of the Integration of the Traditional Architectural Element Mashrabiya into the Ventilation Strategy for Buildings in Hot Climates. Energies, 14(3), 530. https://doi.org/10.3390/en14030530.
  4. Bandyopadhyay, S. & Montiel, G. G. (2013). The Territories of Identity (1st ed.). Taylor and Francis.
  5. Bernhardsson, M. (2008). Visions of Iraq: Modernizing the Past in 1950s Baghdad. In Isenstadt & Rizvi (Eds.), Modernism and the Middle East: Architecture and Politics in the Twentieth Century (pp. 81–96). University of Washington Press.
  6. Bates, C. N. (2014). Feasibility Evaluation of Fired Brick Technology as a Construction Material and Income-Generating Industry in Northern Ghana [PhD dissertation]. Massachusetts Institute of Technology.
  7. Ben-Hamouche, M. (2009). Complexity of urban fabric in traditional Muslim cities: Importing old wisdom to present cities. Urban Design International, 14(1), 22–35. https://doi.org/10.1057/udi.2009.7
  8. Bianca, S., (2000). Urban Form in the Arab World: Past and Present. Thames and Hudson Inc.
  9. Chadirji, R. (1986). Concepts and Influences: Towards a Regionalized International Architecture, 1952-1978. KPI.
  10. Chahrazed, K., & Lamia, M. (2023). Built Environment Principles for Achieving Intimacy in Traditional Cities of Algeria. International Journal of Innovative Studies in Sociology and Humanities, 8(1), 386–396. https://doi.org/10.20431/2456-4931.080141
  11. Dabrowska, K. (2021). Mohamed Makiya: A Modern Architect Renewing Islamic Tradition. Saqi Books.
  12. El-Sanabary, N. (1992). Education in the Arab Gulf States and the Arab World: An Annotated Bibliographic Guide. Garland Science
  13. Elsheshtawy, Y. (2004). Planning Middle Eastern Cities: An Urban Kaleidoscope. Routledge.
  14. Gropius, W. (1959). TAC: University of Baghdad. Walter Gropius, Robert S. McMillan, H. Morse Payne Jr. in charge. The Architectural Record, 125(4), 147–162.
  15. Marefat, M. (2008). The Universal University: How Bauhaus Came to Baghdad. Revista De Crítica Arquitectónica, Número especial: Bagdad. Ciudad del Espejismo: Bagdad, de Wright a Venturi, 157–166.
  16. Marr, P. (2018). The Modern History of Iraq (4th ed.). Taylor and Francis
  17. Neill, W. (2003). Urban Planning and Cultural Identity (1st ed.). Taylor and Francis.
  18. Olsen, P. V. (2020). Between Work and School: Leisure and Modernity in Hashemite Baghdad, 1921-1958 [Doctoral dissertation, The University of Chicago]. https://knowledge.uchicago.edu/record/2571?ln=en.
  19. Pieri, C. (2010). Baghdad Arts Deco: Architectural Brickwork, 1920-1950. American Univ in Cairo Press.
  20. Ragette, F. (2003). Traditional Domestic Architecture of the Arab Region. Edition Axel Menges.
  21. Rogers, E. (1965, August). Architecture of the Middle East. Casabella, 242.
  22. Touman, I. A., & Al-Ajmi, F. F. (2017). Privacy in Arabian Architecture: Past and Present Differential Understanding. Art and Design Review, 5, 258-276. https://doi.org/10.4236/adr.2017.54022.
  23. UNESCO. (2011). Recommendation on the Historic Urban Landscape. https://whc.unesco.org/document/160163.
  24. United Nations Development Programme. (2021). Iraq Crisis and Resilience Programme. www.undp.org (No. 00085156).
  25. Vigers, B. B. & Gallup Organization. (2023, June 30). Iraqis look back: Is life better today? Gallup.com. https://news.gallup.com/opinion/gallup/472253/looking-back-iraq-life-better-today.aspx
  26. Warren, J., & Fethi, I. (1982). Traditional Houses in Baghdad (1st ed.). Coach Publishing House Limited.