ro | en
Argument › Nr. 14/2022

Camere de sunet. Trei arhitecturi pentru a asculta, plus una

https://doi.org/https://doi.org/10.54508/Argument.14.14

  • / conf. dr. arh., Departamentul de Arhitectură și Design - Universitatea Sapieza din Roma, IT

Rezumat

Cercetarea despre relațiile dintre muzică și arhitectură, al cărei scop este de a studia și de a proiecta medii sonore multisenzoriale, este prezentată aici ca o călătorie prin trei proiecte emblematice: Sea Organ de Nikola Bašić, Fullen Wall de Cristopher Rossner și Andre Tempel, Le Cylindre Sonore de Bernhard Leitner și o arhitectură sonoră nomadă pe care am numit-o Vedere Oltre (A vedea dincolo), dezvoltată ca un test de design pentru a analiza procesul compozițional în aspectul său structural.

Am dezvoltat, încă de la teza de doctorat, cercetări despre structurile logice ale compoziției, acestea reprezentând, totodată, domeniul de interes urmărit în acest articol. Unele experimente de design al unor medii multisenzoriale permit analiza procesului compozițional în aspectul său structural în special ca o investigație asupra muzicii și arhitecturii așa cum derivă din apartenența lor comună la structurile matematice/logice doar menționate și prezentate aici sub forma unor "Povești ale locurilor sonore", cu o prezentare a aspectelor teoretice sub formă de prefață/uvertură în introducerea acestui articol, care tratează aspecte tipologice și istorice, menite să redea un fel de demnitate egală originală containerului și conținutului.

Articolul parcurge stadiul actual al artei, investighează multidisciplinaritatea intrinsecă a arhitecturii-eveniment, dar are și intenția de a explora o reconfigurare a mediului înconjurător folosind materialul sonor ca orice alte materiale arhitecturale, drept element constructiv, tehnologic, de design.

Cuvinte cheie

muzică și arhitectură, camere ale sunetului, compoziție

Download

Referințe

  1. Cifariello Ciardi, F. (2012). Inventare, usare, amplificare, occupare lo spazio. in Capanna, A., Cifariello Ciardi, F., Del Monaco, A.I., Gabrieli, M., Ribichini, L., Trovalusci, G. (editors). Musica & Architettura. pp. 35-48. Roma: Edizioni Nuova Cultura.
  2. Gibson, J.J. (1979). The Ecological Approach to Visual Perception. Boston: Houghton Mifflin.
  3. Gropius, W. (1943). Scope of Total Architecture. New York: Collier Books.
  4. Heidegger, M. (1951). … dichterisch wohnet der Mensch (… poetically man dwells). In Heidegger, M. (translated by Albert Hofstadter (1971). Poetry, Language, Thoughts. (pp. 213-229), New York: Harper and Row.
  5. Kepes, G. (1969). Language of vision. Paintings, Photography, Advertising design. Chicago: Paul Theobald & Co.
  6. Millar, J. (2007). Fischli and Weiss: The Way Things Go. London: Afterall Books.
  7. Moholy-Nagy, L. (1930) The New Vision. NY: Brewer, Warren & Putnam.
  8. Moholy-Nagy, L. (1947). Vision in motion. Chicago: Paul Theobald & Co.
  9. Murray Schafer, R. (1977).  The Tuning of the World. Toronto: McCelland and Steward.
  10. Pallasmaa, J. (2005).  The Eyes of the Skin. Architecture and the Senses. New York: John Wiley.
  11. Pallasmaa, J. (2015).  Privirea care atinge: arhitectura și simțurile. București: Editura Fundației Arhitext design.
  12. Read, H, (1967). Education through Art. London: Faber & Faber.
  13. Xenakis, I. (1971). Musique. Architecture. Paris: Casterman.
  14. Xenakis, I. (1977). Des univers du son. In de Schloezer, B., & Scriabine, M. (editors), Problèmes de la musique moderne. (pp. 193-200), Paris: Minuit.