ArgumentNr. 13/2021

Față în față în mediul construit: bacilul Koch, virusurile gripale și coronavirusurile. Creație arhitecturală versus maladii respiratorii transmisibile

https://doi.org/10.54508/Argument.13.02

  • / dr. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București, RO

Rezumat:

În contextul pandemiei de SARS-CoV-2 din 2020-2021, problema versatilității spațiului arhitectural se pune în primul rând sub aspectul capacității acestuia de a fi utilizat, ori de a se adapta la utilizarea – strict în această ordine - în siguranță, eficient și procurând o experiență plăcută. Articolul discută în ce măsură cerințele enunțate în ierarhia de mai sus obligă la modificarea, pe termen scurt sau lung, a modului în care arhitecții configurează spațiul construit.

Analiza se realizează printr-o comparație a mecanismelor prin care germenii patogeni ai tuberculozei, ai gripei, și coronavirusurile au afectat ori afectează procesul de creație arhitecturală și, implicit, produsele sale. Recurgând la experiențele din trecutul îndepărtat sau din cel recent și aruncând lumină asupra asemănărilor și diferențelor notabile dintre situațiile de mai sus, pandemia în curs poate fi apreciată dintr-o perspectivă mai cuprinzătoare, ceea ce permite schițarea cu mai o mai bună precizie a căii optime de urmat. După ce sunt luate în considerare evoluțiile global valabile, articolul se apleacă asupra detaliilor relevante de context de pe teritoriul românesc, discutându-le implicațiile.

În urma analizei operate, devine vizibilă distincția dintre elementele și configurațiile de spațiu construit care contribuie la protecția împotriva tuturor maladiilor respiratorii transmisibile discutate, pe de o parte, și cele care au o utilitate limitată. Importanța demersului rezidă nu doar în capacitatea sa de a orienta arhitecții în decizii privind proiecte individuale, ci și în potențialul de a influența unele decizii cu larg impact, anume pe cele cu caracter tehnic, de exemplu unele reglementări în construcții, ori de ordin politic-administrativ, privind alocarea de resurse.

Articolul de față reprezintă o continuare a demersului de cercetare, o aprofundare a ideilor și o testare a concluziilor tezei de doctorat cu titlul „Amprentele tuberculozei în mediul construit. Evoluții generale și ipostaze românești”, recent susținută public.

Cuvinte cheie: mediu construit, arhitectură, tuberculoză, maladii respiratorii transmisibile, epidemie

Publicat în Argument 13/