ro | en
ArgumentNr. 12/2020

Între programul de arhitectură și frumos

https://doi.org/10.54508/Argument.12.10

  • / asist. univ., Dinâmia’Cet, ISCTE – Institutul Universitar din Lisbona, Lisbona, Portugalia
  • / asist. univ., Dinâmia’Cet, ISCTE – Institutul Universitar din Lisbona, Lisbona, Portugalia

Rezumat

Utilitatea și frumusețea sunt două pietre de temelie importante ale designului. În timp, arhitectura s-a dezvoltat în numeroase combinații și interpretări ale acestor două elemente. În ciuda tuturor schimbărilor contextuale și culturale, care pot diferenția modele diferite, practica de arhitectură poate fi delimitată mai degrabă ca fiind la baza rădăcinilor contextuale decât să ofere răspunsuri directe la proceduri și standarde. Practica generală a arhitecturii cuprinde o sinteză a unei game largi de elemente interpretate în diferite perspective de-a lungul istoriei. Practica modelează răspunsuri specifice transformând și adaptând locuri, spații, tehnici și materiale la diferite contexte.

Investigarea face parte dintr-un proces centrat pe teme și probleme referitoare la proiectarea de arhitectură. Cercetarea este centrată pe Ce și pe Cum în cadrul designului de arhitectură. În lucrarea de față subiectele provin dintr-un text al lui Álvaro Siza: „Frumosul, condiția absolută a funcționalității” (Siza, 2018). Din declarația lui Álvaro Siza, frumusețea și funcțiunea sunt inseparabile în construirea unei sinteze arhitecturale bune.

Lucrarea explorează relația dintre programul de arhitectură și frumos. În mod frecvent, aceste două componente sunt considerate incompatibile și opuse, deși ar trebui explorate și alte perspective. Se vor examina suprapunerile dialectice și limitele dintre programul de arhitectură și frumos. Perspectiva permite identificarea relațiilor operaționale, departe de noțiunile de contradicție sau opoziție. Contextul investigării își are rădăcinile în universul designului arhitectural. Pe de-o parte avem frumosul caracterizat de o dorință idealistică pentru perfecțiune și adevăr (Plato, 1997). Avem de-a face cu un univers poetic și imaterial. Pe de altă parte, programul arhitectural reprezintă atributele practice și de utilizare.

Printr-o metodologie holistică, se așteaptă un aport operativ la practica de proiectare arhitecturală. În aceeași direcție, sperăm să contribuim la extinderea nivelului de practică auto-reflexivă.

Cuvinte cheie

arhitectură, program de arhitectură, frumosul, designul de arhitectură, Álvaro Siza

Download